Inițiative concrete de sprijinire a integrării Balcanilor și a întăririi fondurilor de preaderare pentru regiune: acestea sunt două puncte cuprinse în Strategia Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest, prezentată astăzi la Strasbourg. Documentul, „O perspectivă credibilă de extindere pentru un angajament consolidat al UE în Balcanii de Vest”, a fost prezentat astăzi la Strasbourg de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini: „Cel mai bun, cel mai eficient și singura modalitate de a garanta securitatea și stabilitatea Balcanilor de Vest – a subliniat Mogherini în conferința de presă – este ancorarea solidă a acestora unei perspective credibile de integrare în Uniunea Europeană”. Strategia conține șase inițiative importante care trebuie întreprinse pentru a sprijini eforturile de transformare ale regiunii în domenii de interes reciproc. Măsurile includ inițiative de consolidare a statului de drept, cooperare în domeniul securității și imigrației prin echipe comune de anchetă și poliția europeană de frontieră și de coastă, extinderea uniunii energetice în Balcanii de Vest, reducerea tarifelor de roaming, difuzarea benzii largi în regiunea.
Contribuția activă a Italiei este importantă, jucând un rol principal în implementarea Strategiei, conform celor aflate astăzi de la o sursă diplomatică italiană. Strategia prezentată astăzi la Strasbourg de Comisia Europeană, explică sursa diplomatică, este rezultatul atenției tot mai mari pe care Bruxelles-ul o acordă regiunii. Acesta este un proces în care Italia a jucat un rol principal, prezentând propuneri concrete, reflectate în strategie, menite să consolideze credibilitatea perspectivei europene a Balcanilor, pentru a contribui la stabilitatea, democratizarea și dezvoltarea economică a regiunii. Printre propunerile italiene se numără includerea Balcanilor în programele și inițiativele UE, o abordare mai proactivă a Uniunii Europene pentru promovarea reformelor în sectorul statului de drept, lupta împotriva crimei organizate și a corupției, precum și accentul pe infrastructură și conectivitate.
După cum a subliniat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, „a investi în stabilitatea și prosperitatea Balcanilor de Vest înseamnă a investi în securitatea și viitorul Uniunii Europene. Deși nu vor exista noi extinderi în cadrul acestui mandat – a spus el – astăzi Comisia Europeană trasează calea europeană pentru Balcanii de Vest. Cu o voință politică puternică, reforme reale și soluții definitive la disputele cu țările vecine, Balcanii de Vest pot avansa pe căile lor europene respective. Dacă acest lucru va fi realizat – a adăugat el – va depinde de meritele lor obiective. Comisia Europeană va fi riguroasă, dar va fi și echitabilă. Voi călători în fiecare dintre țările din Balcanii de Vest la sfârșitul acestei luni, cu un mesaj clar: continuați să vă reformați și vom continua să vă sprijinim viitorul european.”
Sunt șase inițiative prezentate astăzi, cu acțiuni concrete planificate pentru perioada 2018 – 2020. În domeniul statului de drept, se urmărește extinderea planurilor de acțiune pentru alinierea la standardele UE la întreg Balcanii de Vest. Evaluarea implementării reformelor va fi, de asemenea, consolidată, tot datorită noilor misiuni de consiliere. În ceea ce privește securitatea și imigrația, se urmărește consolidarea cooperării comune în lupta împotriva crimei organizate, terorismului și extremismului violent, precum și îmbunătățirea securității frontierelor și a gestionării migrației cu ajutorul instrumentelor și competențelor UE. UE dorește, de asemenea, să consolideze coordonarea cu agențiile UE în ceea ce privește securitatea frontierelor și gestionarea migrației. Pe plan economic, vom încerca să susținem dezvoltarea cu garanții financiare mai mari pentru investițiile private, sprijinirea start-up-urilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), precum și facilitarea comerțului. O atenție sporită va fi acordată politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă, cu o creștere a asistenței financiare pentru sprijinirea sectorului social, în special în domeniile educației și sănătății.
Finanțarea din cadrul programului Erasmus+ va fi, de asemenea, dublată. Pe partea de transport și energie, sunt planificate inițiative în regiune și cu UE, precum și posibilitatea extinderii Uniunii Energetice a UE în regiune. Sunt planificate și proiecte pentru agenda digitală, inclusiv adoptarea unui calendar pentru a reduce costurile de roaming și pentru a sprijini răspândirea în bandă largă. Strategia prezentată astăzi confirmă consolidarea angajamentului Uniunii de a sprijini stabilitatea Balcanilor de Vest. „Puține țări precum Italia – a subliniat Mogherini la conferința de presă – știu că perspectiva aderării tuturor Balcanilor la Uniunea Europeană este în interesul în primul rând al statelor membre ale Uniunii Europene”. Mogherini a citat în special trei sectoare „în care este crucial să se garanteze această perspectivă de integrare”. Sectorul „relațiilor economice, investițiilor, dezvoltării comerțului dar și al muncii în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii”.
Un accent și pe managementul siguranței. „Țările din Balcanii de Vest – a subliniat Mogherini – sunt înconjurate de statele membre ale Uniunii. O problemă de securitate într-una dintre țări, sau în mai multe țări din Balcanii de Vest, devine automat o problemă de securitate pentru Uniunea Europeană și pentru cetățenii acesteia din urmă. „Cea mai bună, cea mai eficientă și singura modalitate de a garanta securitatea și stabilitatea Balcanilor de Vest – a declarat șeful diplomației UE – este ancorarea lor solidă unei perspective credibile de integrare în Uniunea Europeană”. Mogherini a amintit că Balcanii este o regiune care, până acum douăzeci de ani, a cunoscut mai multe războaie. „Simțul comun de perspectivă față de Uniunea Europeană – a spus Mogherini – garantează un echilibru și o muncă asiduă către reconciliere și construirea unor amintiri comune, care pot garanta conviețuirea pașnică”. Șeful diplomației UE a observat că există și „provocări externe comune”, precum „fenomenul de radicalizare și întoarcerea luptătorilor străini, care vor trebui gestionate” din ce în ce mai „împreună, cu mecanisme de cooperare” în domeniul siguranței. .
În sfârșit, Mogherini dă un al treilea exemplu, luat din trecutul recent. „Acum doi ani – și-a amintit – am ținut mai multe summit-uri, la diferite niveluri, în care statele membre și statele nemembre ale Balcanilor de Vest s-au regăsit în jurul aceleiași mese pentru a gestiona în comun fluxul de refugiați care vin din Siria către Europa. În acel moment – a spus el – cred că toți am înțeles foarte bine că suntem pe același continent”. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a comentat documentul subliniind că „Balcanii de Vest fac parte din Europa și ar trebui să îi oferim o perspectivă europeană pentru prosperitatea și stabilitatea regiunii”, sperând că țări precum Serbia și Muntenegru „ se poate uni până în 2025” la UE. Conform celor comunicate de Comisia Europeană, pentru implementarea Strategiei, executivul comunitar își propune, printre altele, să se majoreze în continuare, treptat, finanțarea în cadrul Instrumentului de Asistență pentru Preaderare (IPA) până în 2020, în măsura în care care realocările de resurse în cadrul acoperirii actuale permit. Plata de 2018 miliarde de euro asistență de preaderare pentru Balcanii de Vest este deja așteptată doar în 1,07, în plus față de cele aproape 9 miliarde de euro pentru perioada 2007-2017.
Strategia subliniază, de asemenea, măsurile care trebuie adoptate de Muntenegru și Serbia pentru a finaliza procesul de aderare până în 2025. Această perspectivă, conform explicațiilor Comisiei, va depinde în cele din urmă de voința politică, de implementarea unor reforme reale și de soluții definitive pentru dispute cu țările vecine. Strategia precizează, de asemenea, că toate țările din Balcanii de Vest au posibilitatea de a avansa pe căile lor de integrare în UE respective și că Comisia evaluează toate țările în mod echitabil și obiectiv pe baza meritelor lor în calea de aliniere la UE. Potrivit Comisiei Europene, Albania și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (Fyrom) fac progrese semnificative pe calea lor europeană. Strategia arată clar că Comisia este pregătită să pregătească recomandări pentru deschiderea negocierilor de aderare, pe baza îndeplinirii condițiilor cerute.
Comisia va începe să pregătească un aviz cu privire la cererea de aderare a Bosniei și Herțegovinei, după ce va primi răspunsuri complete la chestionarul său. Cu efort și angajament susținut, Bosnia și Herțegovina ar putea deveni candidat la aderare. Kosovo, concluzionează în cele din urmă Comisia, are oportunitatea de a face progrese durabile prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și asociere (ASA) și de a progresa pe calea sa europeană de îndată ce circumstanțele obiective o permit. Comisia precizează, de asemenea, că va prezenta posibilitatea îmbunătățirii în continuare a utilizării votului cu majoritate calificată în al treilea trimestru al anului 2018, așa cum a anunțat Juncker în discursul său privind starea Uniunii. În cele din urmă, ar trebui pregătite și acorduri speciale pentru executivul UE, pentru a se asigura că viitoarele state membre nu pot bloca aderarea altor țări candidate din Balcanii de Vest.
sursa Agenția Nova