În fața unei scăderi care în 2020 ar părea să se ridice la 9,9 la sută, în 2021, însă, PIB-ul ar trebui să revină să crească cu 4,1 la sută. Traducând aceste date în valori absolute și nominale, reiese că în 2020 criza ar fi ars 156 de miliarde de euro de bogăţie prezentă în ţară. Pe parcursul acestui an, însă, ar trebui să revenim în frunte și să recuperăm 83, înregistrând un sold negativ de 73 de miliarde în această perioadă de doi ani.
Acestea sunt rezultatele care reiese dintr-o analiză efectuată de Biroul de Studii CGIA privind compararea PIB-ului italian pentru perioada de doi ani 2020-2021. Raportează coordonatorului Biroului de Studii Paolo Zabeo:
La nivel pe cap de locuitor, estimăm că anul trecut fiecare italian a pierdut în medie 2.600 de euro din venituri, în timp ce anul acesta va recâștiga puțin sub 1.400 de euro. În perioada de doi ani 2020-2021, așadar, soldul va fi negativ și egal cu puțin peste 1.200 de euro. În acest an, așadar, vom asista la o revenire a economiei noastre care ne va face să recuperăm doar o parte din contracția înregistrată în 2020. În consecință, este probabil să revenim la o situație pre-Covid nu mai devreme de 2024. Prin urmare, fiți hotărâți să cheltuim toate cele 209 miliarde de ajutoare care ne vor veni din partea Uniunii Europene. Altfel, riscăm ca țara noastră să ajungă într-o fundătură, iar actuala criză economică să se transforme într-o criză socială fără precedent, unde cei mai slabi, precum tinerii și femeile, vor plăti cel mai mare preț”.
Și în ceea ce privește legislația europeană a creditului care a intrat ieri în vigoare, CGIA subliniază că adevărata problemă nu va viza, în special, noua definiție a nedeclarării, ci atitudinea foarte măsurată pe care instituțiile de credit vor fi obligate să o păstreze. prevederile introduse prin această măsură privind „gestionarea” creditelor depreciate.
Noua definiție implicită - declară secretarul Renato Mason - va forța băncile să se comporte foarte precaut față de gospodării și întreprinderi. Odată cu scăderea pragului de depășire, de fapt, vom înregistra o creștere a creditelor neperformante. Pentru a evita o sumă excesivă de credite neperformante, Bruxelles-ul a impus băncilor devalorizarea în 3 ani a creditelor negarantate cu risc și în 7-9 ani pentru cele cu garanții. Este clar că aplicarea acestor măsuri va determina multe instituții de credit să adopte o atitudine de mare prudență în acordarea creditelor, pentru a evita, în câțiva ani, nevoia de a suporta pierderi bugetare semnificative. Având în vedere toate acestea, este clar că începând cu acest an va fi foarte greu pentru multe IMM-uri să acceseze creditul bancar”.
Al doilea estimările făcute în noiembrie anul trecut de Comisia Europeană, printre indicatorii economici italieni, consumul gospodăriilor este de mare îngrijorare. Acestea din urmă, care constituie cea mai importantă componentă a PIB-ului național (aproximativ 60 la sută din total), vor suferi o contracție semnificativă în 2020. În termeni absoluți, familiile vor „economisi” în jur de 110 miliarde de euro (-10,5 la sută față de 2019). Practic, fiecare familie italiană va reduce cheltuielile anuale pentru achiziții cu aproximativ 4.400 de euro. În 2021, însă, recuperarea va fi „doar” de +3,8 la sută.
Și mai îngrijorătoare este tendința investițiilor. În 2020, acestea sunt programate să se prăbușească cu 13,6 la sută, în timp ce pentru anul curent se preconizează că vor crește cu 7,2 la sută.
Exporturile vor suferi, de asemenea, o criză. În 2020, se estimează o scădere de 16,7 la sută, care va fi recuperată doar parțial în acest an. Prognozele de la Bruxelles, de fapt, indică pentru 2021 o creștere a vânzărilor noastre în străinătate de +10,3%.
În general, concluzionează ei de la CGIA, gravitatea situației reiese și mai clar dacă comparăm situația economică actuală cu ceea ce s-a întâmplat în 2009, annus horribilis a economiei italiene din ultimii 75 de ani. La acel moment, PIB-ul a scăzut cu 5,5 la sută, iar rata șomajului, în 2 ani, a trecut de la 6 la 12 la sută. Dacă lucrurile merg bine, PIB-ul va scădea cu aproximativ 2020% în 10. Cu un colaps aproape dublu față de cel înregistrat în urmă cu 12 ani, este clar că o astfel de scădere verticală va avea efecte foarte negative asupra pieței muncii. De fapt, când înghețarea disponibilizărilor, programată pentru 31 martie, se încheie, riscăm să vedem creșterea dramatică a numărului de persoane fără loc de muncă. O problemă care va afecta mai ales tinerii și femeile.