Numărătoarea în zbor pentru Paris, criza cu Franța arhivată

După controversele aprinse din ultimele zile, există așteptări pentru summitul de astăzi, la ora prânzului, de la Paris, între președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, și premierul, Giuseppe Conte.

„Cazul este închis, acum trebuie să schimbăm Tratatul de la Dublin. Soluția la problema imigrației nu poate fi doar o problemă italiană. „Astăzi vom discuta despre asta”, a spus premierul Giuseppe Conte.

Momentul de cotitură a venit după un apel telefonic între însuși Conte și președintele francez Macron aseară. „Este un timp pentru emoții și un timp pentru muncă pentru a aborda probleme importante precum criza migrației”, a declarat ministrul francez al Afacerilor Europene, Nathalie Loiseau, adăugând: „Trebuie să vorbim cu Italia, este un partener grozav, un vecin grozav”. Și definește conversația telefonică dintre cei doi drept „cordială”.

Întâlnirea a urmat acuzațiile președintelui Macron împotriva Italiei cu privire la cazul Aquarius, care a stârnit controverse acerbe, cu critici dure la Elysée venind chiar din partea guvernului condus de En Marche. Ministrul Economiei Giovanni Tria a fost responsabil pentru scrierea noului capitol al crizei, anulând întâlnirea cu omologul său francez Bruno Le Maire. Ministrul de Interne Salvini, într-un pasaj al discursului său la Senat: „Franța își cere scuze sau Conte nu pleacă”. Dar însuși Macron s-a gândit să închidă definitiv posibilitatea unei soluții la criza dintre cele două țări, care în timpul unui miting în cazul Vărsătorului, fără să-l pomenească vreodată pe Silvani, a spus totuși: „Nu îmi cer scuze celor care provoacă” . Nici măcar chemarea ambasadorului francez la Farnesina nu servise la potolirea lucrurilor, dimpotrivă. Ministrul de Externe, Enzo Moavero Milanesi, care îl convocase pe ambasadorul Franței, a găsit-o în schimb pe „numărul 2” al ambasadei, Claire Anne Raulin. Care a fost urmată, la finalul ședinței, de o notă foarte dură a Farnesinei, în care declarațiile folosite „tot la nivel guvernamental, la Paris” erau definite drept „inacceptabile” și evocaseră riscul ca „relațiile” între Italia și Franța: „Tonurile folosite sunt nejustificabile”, ținând cont de efortul Italiei și de faptul că de luni de zile denunță public nesustenabilitatea situației și inacțiunea partenerilor săi europeni. Moavero a cerut Parisului „inițiativele potrivite pentru a vindeca” ruptura. În schimb, din Franța sosise o notă de doar câteva rânduri, fără nicio urmă de scuze. Quai d'Orsay s-a limitat să reamintească că Parisul este „angajat în dialogul și cooperarea cu Roma” în materie de imigrație și este „perfect conștient de greutatea presiunii migratorii asupra Italiei și a eforturilor țării”. Prea puțin, a fost raționamentul de la Palazzo Chigi, pentru a considera incidentul închis.

Între timp, criza dintre Italia și Franța la capitolul migranți continuă să zdruncine lucrurile și în restul Europei, cancelarul austriac Sebastian Kurz întinzându-i mâna lui Salvini, prefigurand „o axă de voință” între miniștrii de interne austrieci, Germania și Italia. împotriva imigrației ilegale. Kurz a vorbit după o întâlnire la Berlin cu ministrul german de interne, Horst Lorenz Seehofer, membrul bavarez al CSU, un șoim în guvernul cancelarului Angela Merkel. Proiectul cancelarului Kurz, un om popular care guvernează cu extrema dreaptă la Viena, ar implica și alte țări europene, inclusiv Danemarca, iar pe hârtie are în vedere crearea unor „centre comune” destinate migranților care au fost deja respinși sau care nu pot. acces la dreptul la azil, centre care urmează să fie create în afara granițelor Uniunii. Potrivit presei austriece, una dintre țările deja identificate este Albania. Austria și-a asumat președinția rotativă a UE din iulie și cancelarul a subliniat că aceasta este o inițiativă națională. Ideea guvernului de la Viena a fost deja primită cu prudență de UE, care a susținut întotdeauna un plan comun privind politica de migrație ca fiind de preferat, mai degrabă decât inițiativele naționale. Dar guvernele, speriate de succesul electoral al celor care alimentează frica pentru a obține consens, continuă să se miște fără o ordine anume. O tendință pe care cancelarul Angela Merkel a încercat să o contracareze făcând apel la o „soluție europeană comună”. Iar ministrul german de externe îi face ecou, ​​definind Italia drept „un pilon” al UE.

Numărătoarea în zbor pentru Paris, criza cu Franța arhivată

| ITALIA |