de Antonio Adriano Giancane
Alegerile din Venezuela au fost în centrul multor controverse și dezbateri, în special în timpul președinției Nicolás Maduro. Din 2013, anul în care Maduro a luat locul defunctului Hugo Chávez, peisajul politic al țării a cunoscut o serie de evenimente care au ridicat numeroase îndoieli cu privire la legitimitatea și transparența procesului electoral.
Deja în 2013, când Maduro a câștigat alegerile prezidențiale cu o mică majoritate împotrivă Henrique Capriles, lider al opoziției, rezultatele au fost contestate din cauza presupuselor nereguli și fraude electorale. Alegerile prezidențiale din 2018 au fost și mai controversate. Maduro a fost reales cu o mare majoritate, dar opoziția a denunțat nereguli în procesul de vot. Rezultatul alegerilor a fost condamnat de numeroase țări și organizații internaționale, inclusiv Uniunea Europeană și Organizația Statelor Americane, care au declarat că votul nu a fost nici liber, nici corect.
Acuzațiile împotriva lui Maduro în timpul alegerilor au inclus:
Intimidarea alegătorilor. Rapoarte ale alegătorilor intimidați de susținătorii guvernului, cu prezența „puncte roșii” (puncte roșii) lângă secțiile de votare.
Manipularea listelor electorale. Acuzații de includere a alegătorilor decedați și excluderea oponenților politici din listele electorale.
Controlul media. Acces limitat mass-media pentru candidații opoziției și acoperire media pro-guvernamentală.

Aceeași soartă pare să se repete și pentru alegerile prezidențiale din 2024, al căror rezultat a fost contestat de opoziție la doar câteva ore după începerea numărării. Consiliul Electoral Național (CNE), controlat de stat, a așteptat mai bine de șase ore după închiderea urnelor înainte de a anunța că Maduro a câștigat realegerea cu 51,2% din voturi, în comparație cu 44,2% ale concurentului său. Edmundo González, cu 80% din voturi numărate. Acest rezultat ar contrazice sondajele pre-electorale și exit-poll-ul, în care opoziția a câștigat. Conform numărării parțiale a opoziției, González câștiga cu 70% din voturi față de 30% a lui Maduro.
CNE a atribuit întârzierile în raportarea rezultatelor unui atac de tip hacking al unei puteri străine nespecificate. Statele Unite și-au exprimat „îngrijorări serioase” cu privire la rezultat, în timp ce Brazilia și UE au cerut o defalcare detaliată a voturilor. Chiar și președintele chilian Gabriel boric a pus sub semnul întrebării rezultatele. Teresa, un rezident din Caracas, a spus că a existat fraudă, dar nu prevede proteste precum cele din 2019, care au provocat peste 100 de morți și sute de arestări.
Președintele CNE, Elvis Iubitor, a descris rezultatul drept „covârșitor și ireversibil”, declarând că întârzierile s-au datorat unor acte de sabotaj.
Alegerile din 2024 reflectă, prin urmare, o criză de încredere în instituțiile democratice din Venezuela, care necesită reforme substanțiale și dialog cuprinzător pentru a asigura un viitor stabil și prosper pentru țară.
Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!