În timpul lucrărilor G7 de la Tokyo, o întâlnire cordială între ministrul Nordio și comisarul UE pentru justiție, Didier Reynders. Ministrul Nordio a reiterat comisarului că codul penal italian prevede un întreg titlu dedicat infracțiunilor împotriva administrației publice și că în acest context abuzul în serviciu reprezintă un caz rezidual, cu funcția de închidere a sistemului, aplicabil doar acolo unde nu poate constitui un infracţiune diferită şi mai gravă.
Ministrul Nordio a reamintit că corpul infracțiunilor menționate mai sus - egal cu 18 cazuri - proiectează un sistem capabil să vizeze efectiv orice conduită agresivă a proprietății protejate. Prin urmare, chiar și în urma abrogării art. 323 Cod penal, conduita care intră în sfera actualului abuz în serviciu, departe de a rămâne lipsită de orice formă de intervenție a statului, va fi mai corect încadrată în contextul controlului jurisdicțional al acțiunii administrative de către judecătorul administrativ.
Cu alte cuvinte, este vorba de repropunerea în termeni corecti a raportului dintre neregula administrativă/nelegalitatea faptei și nelegalitatea comportamentului, conform unei dimensiuni pe deplin compatibile cu propunerea de directivă UE menționată mai sus (articolele 10 și 11). ).
Ca răspuns la această declarație, ministrul Nordio a primit atenția intensă a comisarului Reynders căruia i-a oferit și o serie de date statistice referitoare la rezultatele procedurilor pentru abuz în serviciu: în special, în ultimul an înregistrat (2021), din un total de 5.292 de proceduri finalizate, au fost înregistrate doar 9 condamnări, subliniind astfel eficacitatea redusă a rezultatelor obținute și disproporția lor absolută față de resursele (umane și economice) necesare desfășurării acestor proceduri, de obicei deosebit de complexe, de altfel în un sistem constituțional caracterizat prin caracterul obligatoriu al urmăririi penale.
Inițiativa legislativă pe care Guvernul se pregătește s-o adopte, așadar, ar avea ca efect și reducerea volumului de muncă asupra parchetelor, cu o îmbunătățire clară, de ansamblu, a timpurilor de definire a procesului penal, care este unul dintre obiectivele prioritare pe care le are Comisia Europeană însăși se așteaptă de la Italia.