Sunt vânturi de război în Europa de Est, Washington și Moscova înăscându-și pozițiile oră de oră.
Rusia nu poate ignora activitatea NATO iar riscul ca Forțele Armate ucrainene să organizeze provocări în Donbass este acum mai mare„, a tunat purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitry Peskov. În timp ce la Bruxelles cei 27 de miniștri de externe ai UE caută „coordonare” pe linia care urmează să fie luată cu Moscova, în special în ceea ce privește tenorul sancțiunilor care urmează a fi impuse în cazul unei invazii, Kievul a susținut că tocmai a destructurat un „grup infracțional” susținut de Rusia care pregătea un atac.
NATO, însă, a întărit contingentul din Europa de Est, o serie de țări aliate anunțând trimiterea de oameni și echipamente, inclusiv nave și luptători. Statele Unite intenționează să desfășoare trupe în Marea Baltică, se vorbește de 5.000 de soldați, care pot fi măriți dacă este necesar, Pentagonul a pus, de fapt, încă 8.500 de soldați în „alarma”.
Unul dintre purtătorii de cuvânt ai Comisiei UE privind sancțiunile împotriva Rusiei a spus că „există o puternică unitate între statele membre și partenerii noștri internaționali cu hotărârea de a fi pregătiți. Lucrările sunt foarte avansate pentru a putea pune în aplicare un puternic descurajator și măsuri robuste în cazul în care dialogul nu are succes. Dacă Rusia se angajează în viitoare încălcări ale suveranității teritoriale ucrainene sau agresiuni, vom reacționa foarte puternic, vor exista consecințe politice puternice și costuri economice masive vor fi impuse agresorului”..
Londra și Washingtonul, ca măsură de precauție, au redus deja personalul ambasadelor de la Kiev, repatriând familiile diplomaților. Berlinul le-a oferit ospitalitate.
Generalul Pasquale Preziosa, fost șef de stat major alForțele aeriene militare iar astăzi președinte alObservatorul siguranței di Eurispes, pe La Verità a făcut o analiză interesantă care clarifică, într-un mod foarte lucid, situația de tensiune creată în mijlocul Europei.
Reducerea personalului din ambasadele occidentale, precizează generalul, este o măsură de precauție din cauza nivelurilor de criză atinse în confruntarea în curs dintre Ucraina și Rusia. Chiar dacă securitatea ambasadelor din străinătate este o prerogativă a statului gazdă, Ucraina, temându-se pentru propria sa siguranță, nu va putea, în consecință, să garanteze un nivel suficient de securitate ambasadelor prezente.
Chiar dacă SUA intenționează să trimită 5000 de soldați în zona baltică, acestea trebuie considerate măsuri simbolice de marcare a teritoriului care nu sugerează niciun nivel de confruntare militară, având în vedere mărimea trupelor ruse dislocate la granițe care se ridică la aproximativ 170.000 de unități.
Această întărire ar putea avea loc într-un al treilea teritoriu NATO, doar pentru a da mai multă putere nivelului de descurajare al Alianței însăși, ținând cont de nivelurile ridicate de criză de la granițele de est ale Ucrainei.
Mai mult, NATO are deja misiunea la locul lui "Prezență îmbunătățită”, tocmai în țările limitrofe Rusiei pentru a stăvila cererile rusești care vizează Ucraina, Europa și Statele Unite.
La începutul unei posibile escalade militare, Preziosa a spus că prezicerea viitorului în complexitatea actuală este foarte riscantă, deoarece scenariile se îndreaptă de la risc la incertitudine. Totuși, situația de astăzi din Ucraina pare, dintr-o perspectivă acum istorică, foarte asemănătoare cu cea din august 2008 din Georgia, cu motivații politice subiacente similare cu cele de astăzi cu Ucraina.
NATO, subliniază Preziosa, nu are condițiile legale legate de art. 5 din Tratatul NATO, care presupune un atac armat împotriva unuia sau mai multor aliați NATO, pentru a interveni militar în sprijinul Ucrainei, ca în cazul Georgiei.
La aceasta se adaugă faptul că Ucraina nu se află în condițiile economice, sociale și militare pentru a reprezenta o amenințare reală pentru Rusia. Ucraina are doar un PIB de 155 de miliarde de dolari, în timp ce Rusia are un PIB de 1,5 trilioane de dolari (de o mie de ori mai mare) și este echipată cu un arsenal nuclear mare cu arme hipersonice suplimentare de nivel unu.
Din punct de vedere social, Ucraina este deja împărțită între o parte pro-occidentală a populației și o parte pro-rusă. Din cele mai vechi timpuri, la est de râul DNEPR a existat întotdeauna o mare influență rusă atât din motive economice, cât și etnice, pierderea relației cu acele regiuni înseamnă pierderea unor baze ale sistemului economic rusesc.
În această confruntare musculară, susţine Preziosa, ambele părţi îşi avansează motivele respective. Rusia și-a declarat pe scară largă, în toate forurile, „liniile roșii” pe această temă care, dimpotrivă, au fost deja respinse automat de SUA, NATO și UE.
În acest moment, vor câștiga cei care vor avea capacitatea politică credibilă de a rezista cel mai mult timp, conducerea, voința și mijloacele de a atinge scopul confruntării.
Niciuna dintre națiunile implicate în afacerea Ucraina nu își dorește cu adevărat confruntări armate, iar primul care va folosi forța va pierde jocul. Este o comparație, comentează Preziosa, care se va juca pe folosirea înțeleaptă a puterii.
La sfârșitul discuției, cineva va pierde din punct de vedere al credibilității care este atât de importantă astăzi în competiția strategică în curs pentru noua ordine mondială.