În timpul lucrărilor de săpături stratigrafice și de relocare a fullonicei găsite pe șantierul pasajului subteran Piazza Pia din Roma, au fost descoperite rămășițele unui interesant amenajament de grădină, cu vedere directă pe malul drept al Tibrului. Este o structură formată dintr-un zid în opus quadratum de travertin, terasat pe malul râului, în spatele căruia s-a construit un portic cu colonade, din care au mai rămas doar fundațiile, și o mare zonă deschisă amenajată ca grădină.
Săpătura, condusă de Supraintendența Specială a Romei, condusă de Danielle Porro, coordonat în teren de către arheolog Dora Cirone cu direcţia ştiinţifică a Alessio De Cristofaro, a făcut posibilă documentarea modului în care amenajarea a fost afectată de trei faze de construcție, care s-au succedat între epoca lui Augustus și cea a lui Nero.
Descoperirea unei conducte de apă cu plumb (fistula plumbea), ștampilată cu numele proprietarului de alimentare cu apă, și deci a grădinii, ne permite să identificăm persoana responsabilă pentru prima renovare a complexului. In inscriptie scrie C(ai) Cæsaris Aug (usti) Germanici: este deci despre Caligola, fiul lui germanic e Agrippina maior și împărat din 37 până în 41 d.Hr.
Descoperirea ar putea găsi o confirmare interesantă și în izvoarele literare antice. Un pasaj de la Ambasada la Gaius (Legatio ad Gaium) scris de Filon al Alexandriei, un istoric evreu din Alexandria în Egipt, povestește despre modul în care Caligula a primit legația evreilor alexandrini chiar în Horti din Agrippina, într-o grădină vastă cu vedere la Tibru, care despărțea râul de un portic monumental.
Ambasada avea scopul de a reprezenta împăratului dificultățile și criza care afectase comunitatea evreiască din Alexandria în relațiile cu populația greco-alexandriană: o criză care se manifestase prin violențe, încăierare, episoade de intoleranță religioasă. Dar Caligula, un împărat inspirat de teocrațiile răsăritene și un susținător al componentei grecești a Alexandriei, a respins cererile. Asemănarea dintre rămășițele găsite și descrierea istoricului alexandrin sugerează identificarea locului acestei întâlniri în săpătura din Piața Pia.
În plus, potrivit lui Alessio De Cristofaro, arheolog al Supraintendenței Speciale, inscripția de pe fistulă are o importanță istorică considerabilă din mai multe motive. În primul rând, confirmă că săpătura din Piazza Pia se încadrează în zona Horti ai Agrippinei Maggiore, mama lui Caligula. Tot din Piazza Pia, dar din săpături de la începutul secolului trecut, provin și alte țevi de plumb inscripționate cu numele Iuliei Augusta, probabil Livia Drusilla, a doua soție a lui Augustus și bunica lui Germanicus. Este probabil, așadar, că această reședință luxoasă a fost moștenită mai întâi de Germanicus și apoi, la moartea sa, soției sale Agrippina cea mai mare și apoi fiului său de împărat.
Săpătura a scos la iveală și o serie importantă de plăci Campana, teracote figurative folosite pentru decorarea acoperișurilor, cu scene mitologice neobișnuite, refolosite ca acoperiri pentru canalizările fullonicei, dar probabil realizate pentru acoperirea unei structuri din grădină. poate din același portic.
Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!