Șaptezeci și nouă de țări și-au exprimat sprijinul pentru Curtea Penală Internațională (CPI), opunându-se sancțiunilor impuse de Statele Unite, dar Italia a decis să nu semneze declarația comună. Printre semnatari se numără țări precum Germania, Franța, Marea Britanie și Canada, în timp ce, pe lângă Italia, Japonia și Ungaria au ales să nu se alăture.

Decizia lui Donald Trump de a lovi CPI cu măsuri restrictive a stârnit reacții internaționale puternice. Ordinul executiv semnat de președintele Statelor Unite prevede o înghețare a activelor și o interdicție de călătorie pentru oficialii Curții și pentru oricine a cooperat la investigațiile acesteia, în special cele care implică Statele Unite și Israel. Potrivit guvernului SUA, investigațiile ICC sunt „ilegitime și nefondate” și amenință suveranitatea SUA și Israelului.

Uniunea Europeană și ONU au cerut cu fermitate Statelor Unite să ridice sancțiunile. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a reiterat rolul crucial al Curții în lupta împotriva impunității pentru crimele internaționale și a spus că Europa va continua să apere justiția și respectarea dreptului internațional. Oficiul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea, argumentând că CPI trebuie să funcționeze cu independență deplină.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, pe de altă parte, a lăudat decizia lui Trump, numind-o un act de apărare a suveranității Statelor Unite și Israelului împotriva unei instanțe „corupte, antiamericane și antisemite”. Netanyahu a spus că CPI a purtat o campanie direcționată împotriva Israelului, încercând să creeze un precedent pentru acțiunile legale împotriva Statelor Unite.

Eșecul Italiei de a adera la declarație a ridicat semne de întrebare cu privire la poziția guvernului cu privire la politicile SUA. Italia, deși este un membru fondator al CPI, a ales să nu se alăture frontului european împotriva sancțiunilor, în schimb urmând țări precum Ungaria și Cehia, premierul ungar Viktor Orbán a subliniat necesitatea reconsiderării rolului țării sale în organizațiile internaționale supuse sancțiunilor americane, subliniind schimbările din politica globală.

Pe măsură ce dezbaterea internațională se intensifică, rămâne de văzut dacă Italia își va clarifica poziția în zilele următoare. Decizia guvernului ar putea reflecta o aliniere strategică la Washington sau o încercare de mediere între poziții conflictuale din cadrul Uniunii Europene.

PENTRU PUBLICITATEA DVS., SCRIEȚI LA: info@prpchannel.com