de Antonio Adriano Giancane

Istoria BRICS a început în 2006, când Brazilia, Rusia, India și China s-au întâlnit pentru prima dată într-un cadru informal. Din acel moment a început să se facă simțită percepția unei schimbări globale iminente, mai ales în rândul țărilor precum Rusia și China, care au văzut un dezechilibru clar între puterea economică a națiunilor occidentale și cea a economiilor emergente. Acest sentiment a condus la convocarea primului summit oficial BRIC (un acronim care excludea la acea vreme Africa de Sud) în 2009 la Ekaterinburg, Rusia.

Termenul BRIC a fost inventat încă din 2001 de economistul britanic Jim O'Neill, care a lucrat la Goldman Sachs. O'Neill identificase Brazilia, Rusia, India și China drept cele mai promițătoare economii emergente de pe planetă. Prevăzând, în cadrul unui interviu acordat în 2013, că, până în 2050, aceste economii vor putea depăși puterile economice actuale ale G7. „Până în 2035”, a spus O'Neill, „este posibil ca BRIC-urile să depășească economiile G7”. Predicția lui pare să se împlinească chiar mai repede decât se aștepta.

De la înființare, ambiția BRICS s-a extins din ce în ce mai mult. Africa de Sud s-a alăturat grupului în 2010, completând acronimul cu „S” final. Recent, în 2023, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia și Iran s-au alăturat oficial și ele, în timp ce Arabia Saudită participă în calitate de observator în așteptarea oficializării aderării sale. Următorul summit, care va avea loc la Kazan, Rusia, ar putea oficializa și mai mult această extindere.

Expansiunea grupului este de fapt un punct central al strategiei sale de a-și consolida rolul pe scena mondială. Țări precum Cuba, Venezuela, Turcia, Azerbaidjan și Malaezia și-au exprimat deja dorința de a adera la bloc, în timp ce alte 30 de țări, printre care Algeria, Pakistan, Thailanda și Nigeria, și-au exprimat interesul. THE'Scopul principal al BRICS este de a oferi o contrapondere puterilor occidentale, iar includerea de noi membri ar crește și mai mult influența lor geopolitică și economică..

La aceasta se adaugă discuția din ce în ce mai mare privind reducerea dependenței de dolarul american în comerțul internațional între țările BRICS, pentru a evita întărirea în continuare a influenței economice a Statelor Unite. Cu toate acestea, nu toți membrii sunt pe deplin de acord: India, de exemplu, și-a arătat un oarecare scepticism față de această strategie, în ciuda creșterii economice rapide, care se ridică la aproximativ 8% pe an.

La summitul de la Kazan vor participa peste 20 de șefi de stat și de guvern, cu întâlniri bilaterale între liderii puterilor emergente și președintele rus Vladimir Putin. În ciuda absenței fizice a președintelui brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, care va participa prin videoconferință din motive de sănătate, Brazilia va continua să își mențină poziția fermă conform căreia, pentru a se alătura BRICS, țările nu ar trebui să aplice sancțiuni economice fără autorizația Statelor Unite. Națiunile.

Prin urmare, viitorul BRICS pare promițător, cu o influență extinzându-se în noi regiuni ale lumii și cu o ambiție din ce în ce mai mare de a transforma dinamica puterii globale. Extinderea grupului și dezbaterea privind dedolarizarea ar putea reprezenta primele pasuri către o nouă fază a echilibrului economic internațional, în care economiile emergente joacă un rol din ce în ce mai central.