(de Massimiliano D'Elia) Cei 27 de șefi de stat și de guvern sunt de acord asupra unui singur front: implementarea unei coordonări mai mari cu privire la aspectele de sănătate ale urgenței. În rest rămân separați într-o casă din carton și fără fundații.

Ieri, pentru prima dată, summitul celor 27 de șefi de stat și de guvern a avut loc printr-o conferință telefonică de 6 ore. Subiectul discordiei îl constituie măsurile care trebuie puse în aplicare pentru a atenua impactul unei alte situații de urgență care este deja vizibilă la orizont, cea economică.

În fața a 25, doar doi își bat pumnii pe masa „virtuală” amenințând că o va face singur, premierul italian,Giuseppe Conte iar cea spaniolă Pedro Sanchez. Conte spera "o soluție adecvată la situația de urgență gravă cu care se confruntă toate țările".

Majoritatea celor 27 de vorbitori susțin că miliarde plasate de instituțiile UE în sistem pentru a ajuta țările cele mai afectate de urgența Covid-19 sunt puține. Sunt necesare măsuri suplimentare de stimulare care să poată provoca un scurtcircuit virtuos, chiar și în prezența pandemiei în curs.

Cei doi lideri ai țărilor care se învecinează cu Marea Mediterană au considerat inacceptabilă poziția deținută de cancelarul german Angela Merkel și de alte țări din nord, care propun cu tărie utilizarea fondului de salvare, Mes, pentru a fi introduse în continuare injecții de lichiditate în sistemele economice ale țărilor europene aflate în dificultate. 

Președintele belgian Charles Michel, după ore în care s-au opus diferitele propuneri, considerând că situația se supraîncălzește, pe baza contribuției Consiliului UE, el a anunțat că ar fi de așteptat propunerile miniștrilor de finanțe din țările UE: "vor trebui să ne prezinte propuneri în termen de două săptămâni care ar trebui să țină seama de natura fără precedent a șocului, astfel încât să ne consolideze răspunsul cu acțiuni incluzive suplimentare".

Belgianul Charles Michel propusese, la începutul ședinței, o strategie de stimulare asemănătoare Planului Marshall. O strategie cu impact ridicat pe care premierul italian Conte și alți șapte șefi de stat (Franța, Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda, Belgia, Slovenia, Luxemburg) au susținut-o cu convingere, cerând, pe lângă măsurile deja anunțate de BCE, Comisia UE și BEI, resurse fără precedent, cu decizii de politică bugetară îndrăznețe în mod similar. Referința la un instrument de datorie comun, cum ar fi obligațiunile Corona, este clară.

Pentru a se opune noului plan Marshall (Corona-bond), cancelarul german Angela Merkel care, între timp, a asigurat deja Germaniei un plan extraordinar în valoare de peste 500 de miliarde de euro, care poate fi ridicat până la 1000. Pentru a susține măsura "Strângeți statele", Olanda, Finlanda și Austria. Țările nordice sunt convinse că intervențiile preconizate de BCE, BEI și Comisia UE vor fi suficiente și sunt înclinate să recurgă la împrumuturi limitate din fondul de salvare (Mes), cu condiții de rambursare stricte. Cancelarul german a ieșit atunci arătându-și clar opoziția față de obligațiunile Corona, guvernul teuton este înclinat să folosească exclusiv Mesul, care, potrivit lor, este un instrument creat tocmai pentru a face față crizelor. Desigur, știm cu toții, MES s-a născut pentru crize economice în perioade normale. Astăzi, prietenilor noștri germani ar trebui să le reamintim, există un război în curs pe care îl luptăm împotriva unui dușman invizibil, cu arme contondente. Prin urmare, este nevoie de „ajutor necondiționat”, deoarece este dificil de prezis viitorul care, prin definiție, este incert, darămite cu pandemia în curs.

Aprecierea pentru poziția deținută de premierul Giuseppe Conte la masa virtuală din 27 este bipartidă. Se speră că avocatul apulian va ține bara dreaptă și pentru viitor, deoarece numele fostului guvernator al BCE Mario Draghi este acum pe buzele tuturor.