Conferința Libia și Berlin în apele tulburi: „cursa pentru extracții în Mediterana”

UNSMIL într-o notă: „Îngrijorare profundă cu privire la eforturile actuale de a perturba sau compromite producția de petrol din Libia. Această mișcare ar avea consecințe devastatoare în primul rând pentru poporul libian care depinde de fluxul liber al petrolului pentru bunăstarea lor. De asemenea, va avea efecte secundare teribile pentru situația economică și financiară deja deteriorată a țării".

Din cauza „forței majore” Noc (National Oil Corporation), compania petrolieră libiană, a închis cinci porturi din teritoriile estice controlate de forțele generalului Khalifa Haftar care se opune Guvernului de Unitate Națională din Fayez al-Sarraj. NOC a spus că blocada terminalelor petroliere va reduce exporturile țării la jumătate. Manifestarea de forță are loc în ajunul Conferinței de la Berlin, găzduită de cancelarul Angela Merkel, unde generalul va fi presat să accepte o înțelegere care va pune capăt războiului civil.
Ministrul german de externe Heiko Maas a confirmat pentru Bild am Sonntag că premierul libian Fayez al Sarraj și generalul Khalifa Haftar vor participa la summitul de la Berlin. Cu puțin timp înainte de Conferință, este așteptată și o întâlnire bilaterală între premierul Giuseppe Conte și secretarul general al Națiunilor Unite Antonio Guterres.

Va avea loc o discuție la Berlin să lanseze o misiune internațională care să garanteze încetarea focului și demararea unui proces politic care să reunească toate instituțiile sub un singur Guvern. Dorim să dăm o nouă vigoare inițiativelorTrimisul special al ONU pentru Libia, Ghassan Salame, având în vedere că pe teren există un armistițiu slab în ciocnirile dintre guvernul lui Fayez al-Sarraj și Armata Națională Libiană a lui Khalifa Haftar.

Vor fi prezenți secretarul general al ONU, Antonio Guterres, cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate (Statele Unite ale Americii, Rusia, China, Regatul Unit și Franța), precum și Italia, Turcia, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Algeria și Republica din Congo.

Obiectivul principal ar trebui să fie anularea influențelor politice externe din Libia și implementarea „de fapt” a embargoului asupra armelor. Diplomația internațională este de acord că ambiția Conferinței este de a lansa un proces politic durabil în care doar libienii vor trebui să fie actori. Dincolo de bunele intenții, există deja câteva fricțiuni: Resentimentele Greciei sunt puternice pentru că nu a fost inclusă pe lista invitaților la summitul german.

Potrivit unor zvonuri ale Bild, președintele turc Erdogan a fost cel care a refuzat o participare grecească cu cancelarul Merkel. La flăcări s-a adăugat și generalul Haftar, care s-a întâlnit cu ministrul de externe Nikos Dendias la Atena și a postat pe Twitter pe contul Armatei Naționale Libiene că „conferinta de Berlin nu ar fi corect sau valabil fără participarea Greciei și Arabiei Saudite„. Tunisia și Qatar au protestat, de asemenea, că nu au fost invitate. Merkel a încercat să dezamorseze fitilul grecesc printr-un apel telefonic către premierul Kyriakos Mitsotakis, care, pe lângă faptul că se plânge de lipsa invitației, s-a declarat foarte îngrijorat de acțiunea destabilizatoare a Turciei. Mitsotakis i-a cerut cancelarului să anuleze recentul acord dintre Turcia și guvernul de la Tripoli la conferință care asigură drepturi de extracție Ankara într-o zonă din estul Mediteranei care este strategică pentru mai multe țări, inclusiv Grecia și Cipru.

Obiectivele lui Erdogan în Marea Mediterană

Acordul dintre Erdogan și al Serraj pentru investigarea și extracția resurselor minerale subacvatice, care împarte Marea Mediterană în două, este contestat de Uniunea Europeană, Egipt și Grecia. Obiectivul Turciei este, de asemenea, să împiedice construcția gazoductului EastMed, care pleacă din Israel și ar trebui să aterizeze în Puglia. EastMed este obiectul de interes al ENI, deoarece l-ar putea folosi pentru a transporta gaze din uriașul zăcământ egiptean Zohr, care cu cei 850 de miliarde de metri cubi ai săi este cea mai mare descoperire vreodată în Mediterana. Erdogan susține că concesiunile acordate de guvernul cipriot companiilor petroliere occidentale, inclusiv Eni, sunt ilegitime, deoarece nu țin cont de interesele turcești. În urmă cu doi ani, Erdogan a blocat Saipem 12000 cu o navă de război turcească, care se afla în apele Ciprului pentru a efectua explorări în numele ENI. Mai mult, în octombrie anul trecut, Erdogan a trimis nava Yavuz să caute gaze și petrol într-o zonă aflată în concesiune către ENI. Erdogan, imediat după conferința de la Berlin, va începe cel mai probabil activități de cercetare și extracție în zona mediteraneană, rezultat al acordului cu al Serraj din 8 decembrie trecut, cu tăcerea „asurzitoare” a Comunității Internaționale și a Italiei care în acea zonă are drepturi de preemțiune cu ENI.

Extracțiile din Mediterana în fața Pugliei cu Italia urmărind

Compania israeliano-engleză Energean lucrează deja cu guvernul Muntenegrului pentru a căuta zăcăminte de metan sau țiței sub fundul Mării Adriatice în largul coastei Bocche di Kotor, chiar în fața Pugliei noastre. Grecia studiază dacă să exploateze câmpul Fortuna care ar trebui să fie situat în Marea Ionică în largul coastei Kefaloniei și Corfu.

Albania are programe similare datorită unui acord stipulat cu guvernul de la Tirana. Bosnia a anunțat o licitație pentru atribuirea căutării zăcămintelor în patru blocuri, două minuscule la granița cu Croația, unul mai mare în nord-estul țării și un bloc foarte mare egal cu 3.237 de kilometri pătrați în regiunea Herțegovina între Mestar și Marea Adriatică. Croația a lansat licitații pentru atribuirea domeniilor de cercetare. Slovenia este interesată de exploatarea resurselor din Marea Adriatică. Geologii spun că sub fundul Mării Adriatice și Ionice, dar și în Marea Sardinii de lângă coasta Asinarei, ar putea fi ascunse resurse energetice impresionante. Ei spun că este aceeași „temă” geologică care se găsește în estul Mediteranei în fața Egiptului (câmpul Zohr) sau în fața coastelor israeliene (complexul Leviatan).

În ultimele săptămâni, Muntenegru a convenit cu permisele Energean pentru a căuta zăcăminte pe o suprafață de 338 de kilometri pătrați de mare. Fără resurse naționale, țara balcanică intenționează să reducă importurile de energie și preferă să exploateze ceea ce se află deja în granițele sale naționale. Nu este o coincidență faptul că guvernul de la Podgorica a semnat un acord similar în urmă cu trei ani cu Eni și rusul Novatek pentru a căuta zăcăminte pe o suprafață de 1.228 de kilometri pătrați. Totodată, în urmă cu câteva săptămâni, în prezența premierului albanez Edi Rama, CEO-ul Eni, Claudio Descalzi, a semnat acordul pentru zăcămintele din zona Dumrea, în hinterlandul albanez, cu Belinda Balluku (Infrastructură și Energie).la aproximativ patruzeci de kilometri sud de Tirana în zona Elbasan. Suprafața în care se caută zăcăminte este de 587 de kilometri pătrați.

Italia, pe de altă parte, preferă să importe aceste resurse prin petrolier sau conductă. În timp ce TAP începe să pună conducta între Salente și Albania pentru a aduce gaze din Azerbaidjan, între timp guvernul în manevra financiară a decis să introducă un fel de IMU pe platformele petroliere în timp ce în urmă cu un an Guvernul Conte a decis un moratoriu de 18 luni pentru toate proiectele. Între timp, din cauza reducerii comenzilor de petrol în Italia, compania multinațională de inginerie Schiumberger a decis să-și concedieze personalul italian, să închidă filiala din Ravenna și să își transfere activitățile în străinătate.

Conferința Libia și Berlin în apele tulburi: „cursa pentru extracții în Mediterana”