de Emanuela Ricci
Ruptura cablului submarin Estlink-2, care leagă Estonia și Finlanda, a intensificat preocupările internaționale cu privire la o posibilă acțiune de sabotaj atribuită Rusiei. Acest cablu este crucial pentru transportul de energie între cele două țări baltice, făcând din eveniment un potențial atac asupra infrastructurii strategice a Europei. Complicarea tabloului este implicarea petrolierului Eagle S, o navă aparent comercială, dar echipată cu echipamente sofisticate capabile să intercepteze comunicațiile radio și să monitorizeze mișcările flotelor NATO. Aceste dispozitive, neobișnuite pentru o navă de marfă, indică o posibilă utilizare militară sau de informații.
În prezent, Eagle S este ancorat în portul Kilpilahti, Finlanda, sub supraveghere atentă de către autoritățile locale. Un cordon de securitate împiedică accesul pe o milă nautică, în timp ce a fost stabilită o zonă de excludere a zborului pentru a evita observațiile de sus. Interesul pentru această navă este legat de posibilitatea ca aceasta să facă parte din așa-numita „flotă din umbră” rusă, o vastă rețea de petroliere anonime care operează în afara controlului internațional, transportând petrol rusesc pentru a eluda sancțiunile economice impuse de Statele Unite. Statele și Uniunea Europeană.
Potrivit surselor occidentale, „flota din umbră” ar putea include peste o mie de nave, dintre care multe folosesc stratageme precum înmatriculările sub steaguri de conveniență sau intermediari în statele fără ieșire la mare. Aceste trucuri fac dificilă urmărirea operațiunilor lor. În plus, unele unități prezintă modificări structurale, cum ar fi antene atipice, rute anormale și catarge neconvenționale, alimentând temerile că acestea sunt folosite nu numai pentru transportul ilegal de petrol, ci și pentru spionajul sau sabotarea infrastructurii critice.
Preocuparea cu privire la aceste activități nu se limitează la Marea Baltică. Nava rusă de informații Yantar, cunoscută pentru monitorizarea operațiunilor pe cablurile submarine, a fost de curând observată în Marea Irlandei înainte de a se muta în Mediterana, stârnind temeri pentru siguranța infrastructurii subacvatice a Europei. Ca răspuns, Marina italiană, împreună cu aliații NATO, a intensificat operațiunile de supraveghere și protecție. Opt submarine italiene, sprijinite de nave de suprafață și avioane de recunoaștere, operează zi și noapte pentru a monitoriza apele și pentru a asigura siguranța cablurilor de gaz, petrol și telecomunicații, esențiale pentru economie și securitate națională.
În același timp, Marina Rusă a desfășurat exerciții militare la scară largă în estul Mediteranei. În timpul acestor manevre s-au efectuat lansări de rachete hipersonice Zirkon, capabile să circule cu viteze extrem de mari, îngreunând interceptarea acestora. În plus, au fost lansate rachete de croazieră Onyx și Kalibr, acestea din urmă folosite de submarinul Novorossiysk. Ministerul rus al Apărării a declarat că toate țintele desemnate au fost lovite cu succes, demonstrând eficiența capacităților sale ofensive.
Exercițiile, desfășurate sub supravegherea amiralului Alexander Moiseev, au implicat o mie de militari, zece nave de sprijin și douăzeci și patru de avioane, inclusiv luptători MiG-31I înarmați cu rachete hipersonice Kinzhal. Acestea din urmă reprezintă o nouă demonstrație a capacității Rusiei de a proiecta forță militară în regiune.
Contextul geopolitic din estul Mediteranei este deosebit de tensionat, Rusia susținând activ guvernul sirian, aliatul său istoric, în timp ce o ofensivă a milițienilor jihadiști și a rebelilor sprijiniți parțial de Turcia continuă în țară. Prezența Rusiei în Siria, prin baze strategice și lansări de rachete de pe coasta Mediteranei, subliniază importanța acestei zone ca centru al tensiunilor regionale și globale.
Operațiunile rusești în Marea Mediterană, combinate cu utilizarea tot mai mare a „flotei din umbră” și a navelor de spionaj, reprezintă o provocare fără precedent pentru țările NATO și aliații lor. Necesitatea de a proteja infrastructura critică și de a menține controlul căilor de navigație a devenit o prioritate de vârf, activitățile de supraveghere intensificându-se și coordonarea internațională devenind din ce în ce mai strânsă.
Apărare împotriva amenințărilor războiului hibrid
Apărarea italiană nu stă cu mâinile în brațe și nu este o coincidență că ministrul Apărării Guido Crosetto, vorbind pe 7 noiembrie la audierea Comisiei pentru Afaceri Externe și Apărare a Senatului din cadrul DPP, a vorbit despre pericolele războaielor sub-prag: „... ..se confruntă cu provocări epocale, într-un scenariu de referință din ce în ce mai fluid, instabil și imprevizibil și, pentru a menține sau a obține un avantaj competitiv, trebuie să fie capabil să intercepteze, să stimuleze și să sporească inovația tehnologică. " "Concurenții noștri - el a adăugat - ele nu funcționează doar convențional. Pentru a-și urmări obiectivele, ei recurg la tactici hibride ale căror efecte nu se manifestă exclusiv la nivel militar, ci afectează fiecare sector de interes național (economic, industrial, energetic, social, politic, materii prime și pământuri rare, doar pentru a numi un puţine). Prin urmare, este esențial să se dezvolte o abordare integrată și multidimensională – spuse Crosetto –, care implică mai multe instituții și, de asemenea, unele sectoare private, pentru a lucra împreună cu scopul de a proteja interesele strategice ale țării".
PENTRU PUBLICITATEA DVS., SCRIEȚI LA: info@prpchannel.com
Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!