Pompeii, descoperire neașteptată aruncă lumină asupra istoriei Spaniei

O carieră militară strălucită, apoi o retragere la Pompei, în orașul Campania, renumit pentru frumusețea peisajului și priveliștile spre Golful Napoli, care a atras și oameni ca Ghid e Agrippa. Așa reiese din inscripția de pe un mormânt găsit în timpul lucrărilor de construcție a unei cavități, funcțională pentru recuperarea umidității din încăperile subterane ale clădirii San Paolino, noul sediu al bibliotecii Parcului Arheologic Pompei. Descoperirea a fost anunțată astăzi în E-Journal of the Pompeii Excavations, revista online care informează „în timp real” despre noile descoperiri și cercetări în desfășurare la situl arheologic. Au contribuit la citirea și interpretarea inscripției Maria Chiara Scappaticcio, profesor titular de limba și literatura latină la Universitatea Federico II din Napoli e Alberto Dalla Rosa, profesor titular de istorie romană la Université Bordeaux Montaigne.

Săpătura pentru construirea cavității tocmai atinsese cele două capete ale mormântului, în formă de semicerc și atribuibilă unei tipologii bine cunoscute la Pompei: este vorba despre așa-numitele morminte „a schola”, care constau dintr-un Bancă hemiciclică, din tuf, decorată la capete cu labe de leu.

De aici și decizia responsabililor Parcului de a extinde săpătura și de a realiza un muzeu, în apropierea noii biblioteci, a unui monument funerar deosebit, care poate fi datat din timpul domniei împăratului Augustus (27 î.Hr. – 14 d.Hr.). Inscripția de pe spatele băncii a dezvăluit cine este decedatul, rezervând experților mai mult de o surpriză:

N(umerio) AGRESTINO N(umerii) F(ilio) EQUITIO PULCHRO TRIB(uno) MIL(itum) PRAEF(ecto) AUTRYGON(um) PRAEF(ecto) FABR(um) II D(uum) V(iro) I( ure) D(icundo) ITER(um) LOCUS

Inscripția continuă cu litere mai mici poziționate mai jos, în centrul spătarului:

SEPULTURAE DATUS D(ecreto) D(ecurionum)

Lui Numerius Agrestinus, fiul lui Numerius, Equitius Pulcher, tribun militar, prefect al Autrygoni, prefect al geniului militar, Duumvir pentru jurisdicție (adică titular al celei mai înalte magistraturi din orașul Pompei) de două ori, locul de înmormântare (a fost ) dat prin decret al consiliului orăşenesc. "

Un prim fapt surprinzător constă în faptul că același personaj este cunoscut dintr-o altă inscripție funerară din necropola Porta Nocera, unde soția sa, Veia Barchilla, crease un monument cilindric pentru ea și soțul ei. Abia mai târziu consiliul decurionilor a hotărât să onoreze Numerius Agresinus cu un monument pe teren public.

Un al doilea element nou constă în biroul de „praefectus Autrygonum”. Autrygonii sau Autorigonii erau un popor din regiunile nordice ale peninsulei Iberice, unde Augustus a fost implicat în „războaiele Cantabrice” între anii 29 și 19 î.Hr., cu scopul de a finaliza ocuparea Spaniei, Hispania în latină. Aceasta este o poziție neatestată până acum, care ajută, la nivel istoric, la o mai bună înțelegere a organizării puterii romane într-o fază de tranziție către modelul imperial.

Cu această constatare – declara ministrul culturii, Gennaro Sangiuliano - situl Pompei se confirmă ca un loc de importanță primordială pentru extinderea cunoștințelor noastre și o mai bună înțelegere a societății vremii. Din acest motiv mi-am dorit cu tărie ca în cea mai recentă Lege a bugetului să existe resurse pentru o campanie națională de săpături de extindere a săpăturilor în diverse parcuri arheologice. În Pompei, în special, există în prezent mai multe șantiere, așa cum nu s-a întâmplat niciodată în deceniile precedente. În acest sens, îmi place să amintesc săpăturile de la Civita Giuliana pe care am vizitat-o ​​recent, o zonă salvată din activitatea ilegală a tâlharilor de morminte și recuperată grație unui acord între Parcul Arheologic din Pompei și Parchetul Torre Annunziata. Pompeii poate fi considerat din ce în ce mai mult ca un model de gestionare și conservare a patrimoniului cultural italian, certificat și de comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, care a vizitat situl împreună cu mine pe 4 octombrie trecut și a complimentat utilizarea fondurilor de la finanțarea „Marele Proiect Pompeii””.

Descoperirea mormântului lui Numerius Agrestinus reprezintă un alt rezultat important al unui proiect legat de renovarea clădirilor statului din zona San Paolino, care deja în 2017, în cadrul proiectului Marelui Pompei, sub conducerea mea, a făcut posibilă pentru a scoate la lumină descoperiri extraordinare – observă directorul general al muzeelor, Massimo Hosanna - Această descoperire, precum și cea datând de acum câțiva ani, în aceeași zonă, a mormântului monumental al lui Nigidius Alleius Maius, cu o inscripție funerară care se întinde pe 4 metri, cea mai lungă descoperită vreodată în oraș, contribuie la aruncând o lumină nouă asupra istoriei și societății Pompeii antice. Sunt descoperiri care reprezintă oportunități de cunoaștere, dar și de valorificare a unui patrimoniu arheologic extraordinar, fundamental pentru păstrarea memoriei trecutului și transmiterea ei generațiilor viitoare.".

Vedem aici apariția rețelei de putere care lega elitele imperiului, ai căror membri li s-a cerut să se angajeze în zonele de conflict, cu promisiunea de recompense economice dar mai ales de prestigiu social în comunitatea de reședință. – explică directorul Parcului Arheologic Pompei, Gabriel Zuchtriegel - A fi deținut de două ori cea mai înaltă magistratură din Pompei, duumviratul și a fost onorat cu un monument funerar pe teren public, sunt expresii de recunoaștere și loialitate față de cineva care a luptat literalmente în prima linie pentru cauza imperiului. Descoperirea neașteptată a acestui monument este încă un exemplu al modului în care protecția, cercetarea și valorificarea sunt strâns împletite în Pompei.".

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

Pompeii, descoperire neașteptată aruncă lumină asupra istoriei Spaniei