A zecea Conferință a părților la Convenția de la Palermo împotriva criminalității transnaționale organizate (UNTOC), care a avut loc la Viena în perioada 12-16 octombrie 2020, s-a încheiat cu un mare succes pentru Italia.
Conferința a coincis cu sărbătorile pentru cea de-a douăzecea aniversare a Convenției - semnată în decembrie 2000 la Palermo - care, după cum a subliniat la deschiderea lucrărilor de către ministrul Justiției Alfonso Bonafede, în calitate de șef al delegației italiene, își are rădăcinile tocmai în intuițiile extraordinare ale lui Giovanni Falcone, printre primii care au cerut un angajament global în lupta împotriva mafiei.
Și tocmai ca un omagiu adus lui Giovanni Falcone, viziunii și angajamentului său, Conferința s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluții prezentate de Italia în care este recunoscut rolul fundamental al magistratului sicilian, „a cărui muncă și sacrificiu au deschis calea pentru adoptarea Convenției”.
Un eveniment la nivel înalt a fost dedicat celebrărilor din marja Conferinței, deschis de ministrul adjunct de externe Marina Sereni și de directorul executiv al UNODC Ghada Waly, la care a participat și procurorul general al Curții de Casație Giovanni Salvi, șeful ai Poliției Franco Gabrielli, procurorul național anti-mafia și anti-terorism Federico Cafiero de Raho, precum și reprezentanți la nivel înalt din Japonia, Mexic, România, Statele Unite, Maroc și Franța.
Rezoluția, pregătită de Ministerele Afacerilor Externe, Justiției și Internelor, face un bilanț al punerii în aplicare a Convenției, care are calitatea de membru aproape universal (190 de state părți) și este definită ca „principalul instrument global de care dispune comunitatea internațională pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor și manifestărilor criminalității organizate transnaționale și protejarea victimelor.”
Rezoluția urmărește combaterea dimensiunii economice a criminalității (celebrul „follow the money” inventat de Falcone), sporește restituirea bunurilor victimelor și prin utilizarea socială, planifică noi forme de cooperare internațională și folosirea unor tehnici de investigare speciale, împinge în favoarea utilizării Convenției împotriva formelor emergente de criminalitate, deschide calea colaborării între state și furnizorii de internet pentru a combate criminalitatea cibernetică și propune lupta împotriva crimei organizate nu doar ca represiune, ci mai ales ca o luptă pentru drepturile și libertățile.
Cu toate acestea, rezoluția este proiectată și spre viitor, prin recunoașterea modernității depline a Convenției de la Palermo ca instrument de combatere a „formelor noi, emergente și în evoluție de criminalitate organizată transnațională” care includ, de exemplu, problemele actuale ale mediul criminalității și criminalitatea cibernetică. Rezoluția include, de asemenea, o gamă largă de instrumente care vizează abordarea eficientă a dimensiunii economice a crimei organizate transnaționale, pe baza experienței italiene, care inspiră și furnizarea destinației bunurilor confiscate în beneficiul comunităților afectate de fenomene criminale deosebit de grave.
Succesul Conferinței este sporit de adoptarea unei a doua rezoluții, propusă tot de Italia, prin care, după ani de negocieri, începe procesul de verificare a punerii în aplicare a Convenției și a celor trei Protocoale împotriva traficului de ființe umane, migrant. traficul și traficul ilicit de arme de foc, ceea ce va permite o îmbunătățire a eficacității acestora.