de Antonio Adriano Giancane
Au trecut acum trei săptămâni de la alegerile din Venezuela, iar climatul politic din țară devine din ce în ce mai tensionat și haotic. Președintele Nicolás Maduro, autoproclamat câștigător al turului electoral, nu a făcut încă publice datele oficiale care ar trebui să confirme rezultatul, în ciuda promisiunilor făcute cetățenilor. Această lipsă de transparență a ridicat îndoieli serioase cu privire la legitimitatea votului și a declanșat proteste în masă în toată țara.

Mii de cetățeni au ieșit în stradă pentru a contesta rezultatele alegerilor și pentru a cere claritate. Manifestațiile, inițial pașnice, au degenerat rapid în ciocniri violente între manifestanți și forțele de ordine, cu un număr îngrijorător de răniți și arestări. Situația pare scăpată de sub control, iar riscul unei escalade a violenței este din ce în ce mai concret.
Maduro, la rândul său, rămâne ferm în poziţia sa, hotărât să nu cedeze presiunii interne şi internaţionale tot mai mari care cer dovezi concrete ale presupusei sale victorii. Guvernul s-a concentrat pe o strategie de amânare, încredințând Curtea Supremă de Justiție, controlată de partidul de guvernământ, sarcina soluționării litigiului. Cu toate acestea, mulți observatori consideră că criza ar fi putut fi evitată în primul rând dacă procesul-verbal electoral ar fi fost făcut public imediat după vot.
În acest context, opoziția a luat inițiativa, publicând online80% a rezultatelor oficiale aflate în posesia sa. Potrivit acestor date, candidatul opoziției, Edmundo González, ar fi obținut 67% de voturi, împotriva 30% lui Maduro. Aceste cifre, dacă ar fi confirmate, ar răsturna complet narațiunea oferită de guvern și ar adăuga un plus de combustibil la flăcările protestelor.
Nu este prima dată când guvernul venezuelean recurge la tactici de întârziere pentru a menține controlul asupra situației. Printre strategiile implementate se numără utilizarea unui regim de teroare, bazat pe arestări și persecuții, pentru a descuraja orice formă de disidență; diviziunea în cadrul opoziției; și slăbirea comunității internaționale, care l-a văzut pe Maduro ignorând chiar și criticile vechii săi aliați, cum ar fi președintele brazilian. Luiz Inacio Lula da Silva și președintele columbian Gustavo Petro.
În fața acestei crize, ambele guverne sud-americane au propus soluții pentru a depăși impasul, sugerând noi alegeri sau formarea unui guvern de coaliție de tranziție. Cu toate acestea, principala prioritate, potrivit multor observatori, este de a pune capăt represiunii și persecuției liderilor opoziției și cetățenilor care au manifestat împotriva neregulilor electorale.
Lipsa de transparență, denunțată de majoritatea țărilor democratice, a agravat și mai mult o criză politică care agravează situația economică și socială deja dramatică din Venezuela. Populația, din ce în ce mai exasperată de lipsa de produse de bază și de reprimarea libertăților civile, se teme că violența ar putea duce la o criză umanitară de amploare. Viitorul țării pare incert și plin de amenințări.
Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!