de Massimiliano D'Elia
Ca parte a summit-ului dinApec (Cooperare Economică Asia-Pacific) întâlnirea Biden-Xi Jinping va avea loc pe 15 noiembrie, o veste bună într-o perioadă de război în mijlocul Europei și Orientului Mijlociu. Cei doi lideri ai celor mai puternice economii de pe Pământ vor sta la o masă pentru a vorbi despre mai multe probleme împărțirea ședințelor în două sesiuni, una dedicată celor mai apropiate interese care afectează reciproc cele două țări și cealaltă dedicată problemelor externe mai generale precum schimbările climatice și pandemiile. The Sherpa care organizează întâlnirea, sunt siguri că Biden îl va întreba pe Xi să interacționeze cu Teheran pentru a-l face să înțeleagă că nu este productiv pentru nimeni să lărgească conflict în Orientul Mijlociu. Un alt mesaj este vizat Coreea de Nord și legăturile sale militare cu Moscova. Semnarea acordului privind furnizarea de muniție și arme între Moscova și Phenian datează de acum câteva luni.
Pe defensivă Coreea de Nord care a criticat comentariile recente ale secretarului de stat american Antony clipeste asupra relaţiilor Phenianului cu Moscova: „critica nu ar face decât să crească tensiunile politice și militare periculoase în peninsula, în timp ce SUA ar trebui să se obișnuiască cu noua realitate a relațiilor dintre Coreea de Nord și Rusia”.
Blinken, care a mers la Seul după Ministerul de Externe al G7 de la Tokyo, a vorbit despre legăturile militare dintre Phenian și Moscova.în creștere și periculoasă” și a îndemnat Beijingul, principalul aliat al Nordului, să stopeze „acțiunile periculoase” ale Phenianului.
Întâlnirea Biden – Xi
Au fost șapte ori, în cincisprezece ani, când Biden și Xi s-au întâlnit (mai ales de la distanță). După tensiunile legate de vizita lui fost vorbitor a camerei, Nancy Pelosi în Taiwan situația s-a schimbat acum pentru că China își vede economia nu mai efervescentă ca odinioară în comparație cu cea americană care însă, pe baza datelor, se bucură de o sănătate excelentă. China se teme și de politica externă a lui Biden, care a relansat țara sa pe scena mondială încercând să stabilească granițe de netrecut în cele mai fierbinți zone ale globului, cu Indo-Pacificul în frunte.
În special, el a încurajat și revigorat relațiile din Pacific cu Australia, Japonia, Filipine și Coreea de Sud precum și Taiwan, a creat 14 milioane de locuri de muncă în trei ani, a aplicat noi politici de infrastructură și a promovat un plan de control al exporturilor hi-tech pentru a împiedica Beijingul să dezvolte noi capabilități în domeniul militar. Nici cele 50 de miliarde de dolari investite pentru a cuceri cote importante de piata in semiconductori de ultima generatie nu au trecut neobservati.
China, conform datelor de creștere elaborate de Fondul Monetar Internațional, este, însă, sub 4% și niciodată din 1991 până în 2019 nu ar fi fost mai mică de 5,6%, cu un vârf în 2007 al unui PIB care a urcat la peste 14,23%.
Întâlnirea dintre Biden și Xi va încerca să încurajeze căutarea unei modalități de menținere a relațiilor vii în contextul concurenței economice sănătoase (tarife, microcip etc.), încercând să se stabilească un canal de comunicații între omologii militari. Beijingul nu a dorit niciodată să încurajeze existența unei linii de comunicare „roșie” care să fie folosită, în caz de criză, între liderii militari americani și chinezi.
Atacul hackerilor asupra ICBC
Cu toate acestea, întâlnirea mult așteptată îi deranjează pe unii, atât de mult încât a avut loc un atac major de hackeri asupra băncii chineze ICBC, un gigant cu active financiare de 5,54 trilioane de dolari și unul dintre principalii jucători pe piața de obligațiuni guvernamentale la nivel global, mai ales cel din SUA.
Ei au fost în spatele atacului asupra ICBC Criminalii cibernetici ruși de la Lockbit, un grup care a făcut „ransomware” numele companiei sale. Dezvoltă programe malware capabile să atace sistemele informatice și să le blocheze, să le cripteze și apoi să solicite o răscumpărare în criptomonede. Joia trecută, scrie Avvenire, sistemele filialei de servicii financiare a filialei americane a Băncii Industriale și Comerciale a Chinei (ICBC) au ajuns în rețeaua infractorilor cibernetici, nevoiți să ceară ajutor și guvernului de la Beijing.
ICBC nu numai că achiziționează cantități mari de „T-bonds” pe cont propriu, ci acționează și ca intermediar pentru alți investitori chinezi. Și China se află pe locul doi în lume în rândul deținătorilor de datorii publice americane, atât de mult încât mișcările chineze de pe piață au un rol semnificativ în determinarea aceluiași preț al obligațiunilor guvernamentale americane.
Prejudiciul de pe piață a fost limitat, dar efectul a fost mai presus de toate simbolic și descurajator față de China și SUA.
Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!