În 2022, în Italia erau 465.000 de tineri care au părăsit școala prematur [Populația italiană între 18 și 24 de ani cu cel mult diplomă de studii medii, care nu a absolvit un curs de formare profesională recunoscut de regiune cu o durată mai mare de 2 ani și care nu frecventează cursuri școlare și nu desfășoară activități de formare], egal cu 11,5 la sută din populația din grupa de vârstă 18-24 de ani (vezi Tab. 1).
În același an însă, așa-numitul „exod de creiere” care a plecat din țara noastră pentru a se muta în străinătate a fost de 55.500 [Populația italiană de 18-39 de ani care a emigrat (anulată din registru)]. În esență, primele sunt de 8 ori mai mari ca număr decât cele din urmă (vezi Tab. 2). Sunt două probleme extrem de delicate care, totuși, continuă să primească niveluri foarte diferite de atenție din partea opiniei publice. Dacă abandonul școlar nu este încă perceput ca o ciumă educațională cu un cost social înspăimântător, „evadarea” în străinătate a multor tineri este însă, deși numărul primei probleme critice este mult mai mare decât cel al celui de-al doilea. Asta spune Biroul de Cercetare CGIA.
Pentru multe IMM-uri va fi dificil să găsească personal calificat
Dacă la aceste trăsături specifice care caracterizează lumea noastră de tineret adăugăm și criza demografică în curs și „revoluția digitală” acum asupra noastră, toate acestea vor avea repercusiuni foarte grave și asupra afacerilor noastre. Având din ce în ce mai puțini tineri și pentru o parte semnificativă dintre aceștia cu un nivel de educație insuficient, pentru multe IMM-uri găsirea de personal calificat pe care să-l includă în procesele de producție va fi o misiune imposibilă.
Avem puțini absolvenți de liceu și facultate
Fata de principalele tari ale Uniunii Europene, Italia prezinta doua probleme majore in domeniul educatiei/formarii scolare:
- un număr redus de diplome și absolvenți, în special la discipline științifice. Dacă nu reușim să reducem decalajul față de concurenții noștri într-un timp rezonabil de scurt, riscăm o sărăcire generală a sistemului de țară;
- o sărăcie educațională ridicată care, potrivit experților, merge mână în mână cu sărăcia economică. Cauzele care determină „evadarea” din școală sunt în principal culturale, sociale și economice: copiii care provin din medii social dezavantajate și din familii cu un nivel scăzut de educație sunt mai predispuși să abandoneze școala înainte de finalizarea cursului de studii ceea ce îi conduce la obține cel puțin o diplomă de liceu.
Mai multe resurse pentru a sprijini institutele profesionale
De asemenea, trebuie menționat că, uneori, abandonul școlar poate fi cauzat de nemulțumirea față de oferta de formare disponibilă. În acest sens, trebuie subliniată munca extraordinară incluzivă desfășurată de instituțiile de Învățământ și Formare Profesională (VET). Aceste realități au devenit un punct de referință pentru elevii de naționalitate străină, pentru cei cu dizabilități și pentru elevii reveniți de la eșecuri școlare anterioare. Școli care funcționează adesea în zone caracterizate de o puternică degradare urbană și socială care, datorită lucrării extraordinare „anti-dispersie” efectuate, ar trebui susținute cu resurse mai mari decât au fost puse la dispoziție până acum.
Cea mai critică situație se referă la Sud
La nivel teritorial, regiunile sudice au cele mai ridicate niveluri de abandon școlar. Prin urmare, din comparația dintre abandonul școlar și „exodul creierelor”, Campania este cea care prezintă cel mai mare decalaj (prima este numeric cu 16 mai mare decât cea din urmă). Urmează Puglia și Sicilia cu 14, iar Toscana și Sardinia cu 8 (vezi Tab. 2).
Doar Spania și Germania sunt mai proaste decât noi
Deși „escapismul” de la școală este în scădere în toată Europa, între cele 20 de țări din zona euro în 2022, Italia se afla pe locul trei pentru abandonul școlar în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani (11,5% din populația corespunzătoare). Doar Spania (13,9 la sută) și Germania (12,2 la sută) au avut un rezultat mai rău decât al nostru. Media zonei euro a fost de 9,7 la sută (vezi Graficul 1).
Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!