Totul are un preț. Macron ne-a făcut „pachetul”, pentru a rămâne în mediul napolitan. Deblocarea întreprinderii comune Fincantieri Stx France, noul buget european mai ambițios și redistribuirea migranților, acestea sunt principalele măsuri ale acordului dintre președintele francez Emmanuel Macron și premierul italian Giuseppe Conte în timpul summitului de la Napoli. Poate că unele promisiuni sub Libiu sunt, de asemenea, la orizont.
Abia astăzi Il Foglio prezintă știrea că s-a decis și crearea unuia Takuba Task Force care, alături de soldații francezi și italieni, va fi responsabil pentru „dezvoltarea” forțelor de securitate ale țărilor saheliene. Un angajament greu pentru armata noastră, Sahel este acea fâșie de teritoriu arid din Africa, unde grupuri extremiste, cum ar fi Statul Islamic, dar există și facțiuni legate de vechea gardă din Al Qaeda, în ultimii doi ani și-au recăpătat toate forțele pe care nu le mai au în Siria și Irak. Franța dorește de multă vreme să desprindă o parte din trupele sale din Sahel atât pentru numărul mare de decese franceze înregistrate de-a lungul anilor, cât și pentru costul anual al misiunii de 5 milioane de euro.
Fanaticii, explică Il Foglio, sunt angajați într-o campanie de masacre împotriva civililor și atacuri împotriva armatei care se intensifică de la lună la lună și Administrația Trump tocmai a anunțat că va retrage o mare parte din contingentul american și, prin urmare, va părăsi francezii pentru a contracara criza.
Franța încearcă să facă ceea ce se face de obicei în aceste cazuri: întărește trupele țărilor locale și lovește grupurile extremiste cu raiduri ale forțelor speciale ori de câte ori este posibil. Iată veștile despre crearea grupului operativ Takuba și despre posibilul angajament italian - care ar veni la fel cum se crede că va reduce contingentele din alte zone, a se vedea Afganistan. După cum sa menționat, dacă există suficientă stabilitate în multe alte sectoare, din sudul Libanului, unde deocamdată Israelul și grupul Hezbollah nu duc război împotriva Afganistanului, unde se vorbește despre o pace (puțin probabilă) care ar permite soldaților străini să plece acasă, Sahel este un scenariu de gherilă foarte dur. Italia cu mare discreție are deja un mic contingent în loc, în Niger, unde soldații sunt totuși implicați în principal în combaterea contrabandei cu migranți. Noua misiune, pe de altă parte, ar fi antiterorismul, cu utilizarea forțelor speciale pe teren.
Operațiunea Barkhane
Operațiunea „Barkhane” este în prezent cea mai mare operațiune externă a armatei franceze, cu aproximativ 4.500 de soldați detașați în centura Sahel-Sahariană, o zonă de mărimea Europei. Armata operează în sprijinul armatelor naționale care luptă împotriva jihadiștilor afiliați grupului Stat Islamic sau al-Qaeda. Barkhane a reușit o altă operațiune în august 2014, numită Serval, lansată în 2013. Un total de 38 de soldați francezi și-au pierdut viața în timpul ambelor (zece în timpul Serval și 28 în timpul Barkhane). Armata franceză nu suferise o taxă atât de grea de sânge de peste 30 de ani, de la atacul de la Drakkar din Liban, în 1983, când 58 de parașutiști și-au pierdut viața.
Sahelul este astăzi una dintre cele mai instabile regiuni de pe planetă, unde mișcările teroriste, organizațiile extremiste criminale și războaiele teritoriale destabilizează echilibrele deja fragile și incerte. Terorism jihadist, născut ca relocarea Al Qaeda și a Statului Islamic, pare a fi din ce în ce mai coeziv și organizat și are un singur scop: destabilizarea guvernelor din regiune.
Nașterea Statul Islamic al Marelui Sahara, gasit de Adnan Abu Walid al-Sahraoui și recunoscută de Daesh în octombrie 2016, își concentrează în prezent forțele împotriva alianței antiteroriste din regiune: G5-Sahel. Este o organizație regională care include 5 state: Burkina Faso, Ciad, Niger, Mali și Mauritania. Născut la 16 februarie 2014, își propune să abordeze, prin cooperarea dintre aceste state, provocările prezente în regiune: traficul ilegal, terorismul, emigrația până la schimbările climatice, cu scopul de a combate în principal amenințarea jihadistă.
Al-Sahraoui a făcut cunoscut faptul că organizația operează în principal în „Trei zone de frontieră” (Mali, Burkina Faso și Niger) pentru a preveni stabilizarea Forțelor Armate G5, colaborând cu mișcările pro-Qaediste. „Frații noștri Iyad Ag Ghaly și ceilalți mujahidini apără islamul ca”, a spus al-Sahraoui referindu-se la liderul tuareg al mișcării Ansar Dine afiliat la Al Qaeda. Relațiile dintre cele două galaxii jihadiste prezente în Sahel sunt foarte incerte dar amenințarea reprezentată de misiunile G5 și internaționale ar fi putut determina aceste două entități să construiască un front comun. Însuși fondatorul, înainte de a se alătura Statului Islamic, a fost unul dintre principalii exponenți ai grupului jihadist qaedist al-Mourabitun iar după abordarea sa către Al Baghdadi a fost imediat renegat de Belmokhtar. Statul Islamic al Marelui Sahara și-a revendicat responsabilitatea pentru o serie de atacuri precum cel din octombrie 2017 din Niger, care a ucis 4 soldați americani și 5 nigerieni.
Mișcările teroriste au luat amploare în acest deșert format din nisip și goluri de putere, unde actori internaționali au intervenit cu scopul de a reconstrui securitatea în regiune. În 2013, odată cu sfârșitul războiului din Mali, Organizația Națiunilor Unite a desfășurat Misiunea Multidimensională Integrată a Națiunilor Unite în Mali (MINUSMA) al cărui scop este să sprijine stabilizarea politică în țară, să garanteze respectarea drepturilor omului și protecția civililor.
Rezoluția 2364 a prelungit mandatul misiunii până în iunie 2018 cu prezența a 13.200 de soldați și 1.920 de polițiști. Prin Rezoluția 2359 din 21 iunie 2017, Consiliul de Securitate a aprobat crearea Forța comună FC-G5S, care prevede desfășurarea a 5.000 de bărbați pe teritoriu pentru a facilita realizarea păcii și securității în regiune, în sprijinul forțelor armate ale celor 5 state sahaliene.
Pe termen mediu ar trebui să reprezinte unul strategie de iesire pentru forțele franceze prezente pe teritoriu. Forța de securitizare Liptako Gourma, creată în ianuarie 2017 de Burkina Faso, Mali și Niger, a fost integrată în Forța comună și a fost apoi aprobată de Consiliul de pace și securitate al Uniunii Africane (AUPSC) care a fost de acord cu mandatul. Principalele obiective ale FC-G5S sunt: combaterea terorismului și a traficului de droguri; să contribuie la restabilirea autorității de stat și la întoarcerea persoanelor strămutate și a refugiaților; facilitează operațiunile umanitare și furnizarea de ajutor populațiilor afectate; contribuie la implementarea strategiilor de dezvoltare în regiunea G5 Sahel.
Funcționează în principal în trei domenii cruciale:
- zona vestică al granița dintre Mali și Mauritania;
- în zona centrală, și anume Regiunea Liptako Gourma, cunoscută și sub numele de „zona de trei frontiere” dintre Mali, Niger și Burkina Faso, unde funcționează principalele mișcări teroriste și staționează un număr mai mare de forțe militare;
- în zona de est al granița dintre Niger și Ciad.
Prezența Uniunii Europene în Sahel începând cu 2011 se caracterizează printr-o abordare cuprinzătoare, așa-numita Strategia Sahel, care oferă sprijin țărilor din regiune pentru a răspunde provocărilor de securitate și dezvoltare. Planul de acțiune regional Sahel constă în punerea în aplicare a Strategiei Sahel și are patru priorități: conținerea și prevenirea radicalizării; să creeze condiții de viață și locuri de muncă mai bune pentru generația tânără; fluxurile migratorii; controlul traficului ilicit și al criminalității organizate.
Ulterior, misiunile au fost lansate în 2012 și 2015 Eucap Sahel Niger sprijinirea forțelor armate locale în lupta împotriva mișcărilor teroriste și a criminalității organizate e Eucap Sahel Mali să sprijine autoritatea centrală în reconstrucția unei ordini constituționale și democratice împreună cu misiunea de instruire a UE în Mali (EUTM). Din 2014, sprijinul acordat G5 Sahel ca partener crucial în stabilizarea regiunii a fost consolidat, alocând 50 de milioane de euro pentru Forța comună G5 Sahel. În cele din urmă, la 23 februarie a avut loc la Bruxelles ultima conferință asupra Sahelului pentru a evalua impactul intervențiilor asupra regiunii și pentru a confirma angajamentele luate ca Fond de încredere de urgență al UE pentru Africa, unde au fost alocați 8 miliarde de euro.
Misiunea italiană de astăzi în Niger
Intervenția militară italiană în Niger face parte din cadrul european mai larg și internațional în sprijinul forțelor militare și de poliție din G5 Sahel. În ianuarie 2018, decretul misiunilor militare a fost aprobat de Cameră, care prevede o reducere a prezenței italiene în Irak și Afganistan și o creștere a numărului de operațiuni în Africa, în special în Libia și Niger, unde 400 și 473 de soldați vor fi prezenți.
Italia funcționează în această țară pentru prima dată și contingentul va sprijini forțele americane și franceze deja prezente pe teritoriu, pentru a consolidarea controalelor la frontieră și a principalelor rute migratorii. Prin urmare, este o misiune menită să conțină migrația ilegală începând din țara de origine, care se concentrează pe zona de la nord de Niger, la granița cu Libia, de unde trece. 80% din traficul migrator ilegal către Europa.
Accentul pus pe problema migrației din Italia, precum și din Franța, pare să se îndrepte spre sud și tocmai din acest motiv prezența în Libia și Niger pentru aceste două țări este crucială în scopul controlului fluxurilor migratorii și al combaterii traficului ilicit. în arme, droguri și ființe umane.