Importurile ar putea fi în pericol: în special din Lombardia și Veneto
Până acum, vânturile războiului care bat în Orientul Mijlociu nu au produs încă efecte deosebit de grave asupra comerțului nostru. De altfel, între primele două luni ale anului 2023 și aceeași perioadă a acestui an, numărul navelor comerciale (de marfă și tancuri) care sosesc în porturile italiene a scăzut cu 169 de unități (echivalent cu -3,6 la sută din totalul sosirilor).
Pe scurt, războiul dintre Israel și Hamas și efectele pe care le provoacă în regiunea Mării Roșii nu s-au simțit încă într-o măsură semnificativă. Desigur, prăbușirea pasajelor navelor comerciale în primele două luni ale anului 2024 în strâmtoarea Bab el-Mandeb (Yemen) (-50,5 la sută) și în Canalul Suez (Egipt) (-39,3 la sută) a fost semnificativă; în consecință, tranzitele de-a lungul Capului Bunei Speranțe (Africa de Sud) au suferit o creștere de 84,5% (vezi Tab. 1).
Asta înseamnă că, cel puțin până acum, navele comerciale care vin din Asia de Sud-Est au debarcat aproape toate în Marea Mediterană și ulterior în porturile noastre. În mod evident, timpii de călătorie au devenit mai lungi, determinând o creștere bruscă a costului transportului. Pentru un container de 40 de picioare (12 metri lungime, aproximativ 2,5 metri lățime și înălțime) care a parcurs ruta China-Asia de Est la mijlocul lunii ianuarie și a ajuns în Marea Mediterană, prețul a atins un vârf de 6.673 de dolari. Nimic de-a face, însă, cu tarifele care au fost practicate în vara lui 2021, când erau în jur de 12.000 de dolari. De asemenea, trebuie menționat faptul că, față de acum câteva luni, costurile sunt în scădere. Pe 1 martie trecută, de fapt, prețul a scăzut la 4.972 de dolari pe container, față de cei 3.300 de dolari înregistrați de indicele mondial de marfă calculat de Freightos Baltic Index. (vezi Graficul 1). Acesta este Departamentul de cercetare CGIA.
Porturi: mai puține andocări în Genova, Livorno și Veneția
După cum am spus mai sus, între primele două luni ale anului 2023 și aceeași perioadă a acestui an numărul navelor comerciale (de marfă și tancuri) care sosesc în porturile italiene a suferit o reducere de 169 de unități (-3,6 la sută din total). Dintre principalele sisteme portuare prezente în țară, cea mai importantă contracție în termeni absoluti a vizat Genova, care a înregistrat o scădere a andocărilor cu 61 de unități (-10,7 la sută). Urmează Livorno cu -43 (-9,8 la sută) și Veneția cu -34 (-6,4 la sută). În schimb, rezultatele obținute de portul Augusta (acest sistem portuar se caracterizează prin prezența puternică a activităților de petrol, depozitare și construcții navale) care a înregistrat o creștere a danelor de 30 de unități (+12,2 la sută), față de cel din Napoli. (Specificitățile acestui site vizează construcțiile navale, cabotajul și transportul de marfă pentru Sicilia și Sardinia) cu +35 de unități (+18,2 la sută) și din cea a Sarroch-Cagliari (această structură este specializată în activități petrochimice/petroliere, trafic comercial, transbordare și Ro-Ro) cu +39 de unități (+18,7 la sută) (vezi Tab. 2).
Importurile sunt în pericol, în special din Lombardia și Veneto
Referitor la ultimele date statistice disponibile (anul 2022), comerțul exterior italian (import + export) care „călătorește” cu vaporul cu țările direct sau indirect influențate de criza Mării Roșii (import-export care are loc prin transport maritim cu țări din Asia Centrală, Asia de Est, Oceania și Orientul Mijlociu; pentru aceste zone transportul maritim reprezintă 2/3 (66%) din valoarea totală a comerțului (161,7 miliarde euro din 246,8, 2022 miliarde euro, pe baza datelor definitive pentru 1.286). Totalul import-export italian în lume s-a ridicat la 2022 miliarde euro în 660 (626 miliarde euro importuri și 161,7 miliarde euro exporturi). Datele arată, pe de o parte, parțial supraestimat, datorită efectului unor Țări estice care nu „gravitează” pe Marea Roșie precum Siria, Iordania, Israel, Liban, Georgia, Armenia și Azerbaidjan (dar care se află totuși într-o zonă de înaltă tensiune geo-politică), iar pe de altă parte parțial subestimate, nefiind incluse țările din Estul Africii Sub-sahariane, teritorii pentru care comerțul exterior cu Italia este convenabil să treacă prin Suez) se ridică la 12,6 miliarde de euro. Această sumă afectează întregul comerț exterior al țării noastre cu 161,7 la sută. Dintre aceste 110 miliarde, 68 (echivalent cu 51,7 la sută) se referă la importuri și „doar” 32 miliarde euro (echivalent cu 30,4 la sută) se referă la exporturi. În lumina acestor cifre, dacă situația din zona Orientului Mijlociu s-ar înrăutăți și mai mult, impactul negativ ar putea fi resimțit mai mult asupra importurilor de mărfuri. La nivel regional, Lombardia și Veneto sunt zonele care ar putea fi cele mai expuse riscului: dacă prima are 17 miliarde de importuri în țările în cauză, cea din urmă are aproape 9,3. Urmează Emilia Romagna cu 7,4 miliarde și Lazio cu 12,5 miliarde. miliard. Pe frontul exportului, însă, cel mai în „pericol” rămâne încă o dată Lombardia, care înregistrează 8,7 miliarde de vânzări în aceste zone. Urmează Emilia Romagna cu 5,7 și Veneto cu XNUMX miliarde de euro (vezi Tab. 3).
De asemenea, trebuie subliniat că valoarea importurilor influențate de criza Mării Roșii este în scădere față de 2022 (de la 110 miliarde euro la 95 estimate pentru 2023), din cauza scăderii prețurilor de import, în special a produselor energetice. Dacă, totuși, tensiunile în acea regiune continuă, nu poate fi exclusă o nouă creștere a prețurilor atât la țiței, cât și la gaze naturale.
Mașinile și produsele petroliere/chimice sunt în pericol
Din analiza categoriilor de produse reiese că din cele 161,7 miliarde de euro la care se ridică comerțul exterior cu țările afectate de criza Mării Roșii, mașinile și aparatele electrice/mecanice sunt producțiile care ar putea fi cel mai mult penalizate de vânturile de război care suflă în acea zonă. Ultimele date disponibile ne spun, de fapt, că această categorie de produse valorează în total 36,5 miliarde de euro pe an (20,1 de importuri la care se adaugă 16,4 miliarde de exporturi). Urmează produse petroliere și gaze naturale cu 24,9 miliarde de importuri, produse chimice/cauciuc/plastic cu 18,9 miliarde (12,4 la import și 6,4 la export) și metale cu 18,6 miliarde euro (15,4 la import și 3,2 la export). (vezi Tab. 4).
Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!