„Cooperarea în domeniul securității în Balcanii de Vest – provocări și lecții de la pandemie la războiul din Ucraina”
Peste 70 de vorbitori din 40 de țări și peste o sută de experți din sector au participat la cea de-a 17-a Conferință anuală regională (Jumbo) de coordonare a securității de la Roma, pe 18 și 7 noiembrie, la Școala Superioară de Poliție, colaborarea bilaterală cu țările din Balcanii de Vest.
Conferința, coorganizată de Serviciul Relații Internaționale al Biroului de Coordonare și Planificare a Forțelor de Poliție din MAI împreună cu Consiliul Regional de Cooperare și Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale, a avut loc participarea a numeroase Autorități Naționale și Țările balcanice, precum și reprezentanți ai marilor organizații internaționale.
Conferința s-a dezvoltat în jurul subiectelor fierbinți ale sectorului de securitate care au interesat cel mai mult și continuă să intereseze Regiunea Balcanică și UE, cu accent pe activitățile desfășurate de toți actorii implicați în eveniment și care exercită, în diverse calități, în acea zonă și asupra posibilelor interacțiuni.
Sesiunea de deschidere, inaugurată de directorul general adjunct al Securității Publice responsabil de coordonare și planificare, prefectul Stefano GAMBACURTA, împreună cu secretarul general al Consiliului de Cooperare Regională, Majlinda BREGU și directorul general pentru Europa și politica comercială internațională, min. Plen. Vincenzo CELESTE, a constituit un moment fundamental de reflecție corală. Un prilej de a mărturisi, încă o dată, voința Italiei și a țărilor din Balcanii de Vest de a dori să fie un punct de referință reciproc pentru definirea proceselor de securitate care privesc urmărirea stabilității și legalității cu țările balcanice, printr-un viziune unificată și structurată a instrumentelor și modelelor de referință care trebuie utilizate pentru atingerea obiectivelor comune.
De aici și necesitatea de a formula răspunsuri colective la amenințările actuale de securitate și mai ales prin lansarea de parteneriate strategice cu UE și de a găsi noi strategii de răspuns la provocările actuale, atrăgând atenția asupra interconectarii a trei elemente fundamentale: securitate, stabilitate și prosperitate.
Cu toate acestea, adevărata activitate de bază a evenimentului a fost participarea animată a moderatorilor și a aproape 70 de vorbitori italieni și străini care, împărtășindu-și know-how-ul respectiv, au fost adevărații protagoniști ai simpozionului.
Ordinea de zi, împărțită în cinci Panouri tehnice, toate conduse de Directorul Serviciului Relații Internaționale, Directorul Superior al Poliției de Stat, Eufemia ESPOSITO și de Directorul Biroului Politic al Consiliului Regional de Cooperare, Ambasadorul Amer KAPETANOVIC, împreună cu moderatori, sectorul de experți, au acoperit gestionarea evenimentelor critice, radicalizarea, extremismul violent și terorismul, precum și crima organizată transnațională, imigrația ilegală și criminalitatea cibernetică.
Mai precis, în abordarea delicatei probleme a crizei energetice ca derivat direct al războiului ruso-ucrainean, s-a convenit definirea adecvată a strategiilor comune, eficiente și eficiente, menite să stopeze vidul creat de aceste evenimente extraordinare în care s-au organizat criminalitatea făcând cele mai mari profituri. În abordarea securității au fost conturate și trei noi strategii conceptuale: „verde”, în sensul că trebuie să fim mai sensibili la schimbările climatice și impactul acestora asupra securității; „inteligent” prin punerea în aplicare a unor acțiuni menite să garanteze securitatea energetică solidă și stabilitatea țărilor, în cele din urmă, „inovatoare”.
Sesiunea dedicată radicalizării, extremismului violent și terorismului a înregistrat multe puncte de convergență, mai ales cu referire la activitățile de prevenire și contrastare a radicalizării. Vorbitorii au fost de acord în a remarca modul în care amenințările teroriste actuale au fost exacerbate de conflictul ruso-ucrainean și de pandemie care au contribuit, fiecare în felul său, la accelerarea necesității de a adopta măsuri de protecție adecvate pentru sistemele noastre de securitate, prin dezvoltarea de programe integrate între diferitele instituţii şi în colaborare cu diferitele state.
În această panoramă, tot de partea crimei organizate transnaționale, s-au evidențiat dinamici fluctuante în sectoarele majore de interes precum traficul de droguri, arme și ființe umane. Printre principalele provocări, au fost identificate următoarele: utilizarea tot mai mare a rutelor migratorii pentru traficul ilicit; apariția așa-numitei rute de Sud în traficul de droguri din Africa către țările balcanice și, în sfârșit, noua piață îngrijorătoare a metamfetaminelor și, în special, a utilizării ilegale a precursorului său, efedrina.
În ceea ce privește cooperarea, provocările și obiectivele în lupta împotriva imigrației ilegale în țările din Balcanii de Vest, a fost subliniată creșterea semnificativă a fluxurilor migratorii neregulamentare pe ruta balcanică înregistrată în acest an. A enesa consecință a războiului din Ucraina care continuă să pună presiune asupra sistemelor de primire și de gestionare a frontierelor și de imigrare din Balcanii de Vest. Poziții convergente privind necesitatea unei colaborări din ce în ce mai strânse între țările de origine, tranzit și destinație a fluxurilor, în vederea unei abordări comune și responsabile a provocărilor comune cu care se confruntă statele membre ale Uniunii Europene și partenerii din Balcanii de Vest chemat la faţă.
Chiar și amenințarea cibernetică impune adoptarea necesară a unor strategii menite să contracareze atacurile din ce în ce mai avansate din punct de vedere tehnologic și transnațional. În acest sens, toți experții din sector au recunoscut necesitatea de a activa sinergii și colaborări public/privat. O colaborare, așadar, care pleacă de la cooperarea polițienească, dar care face și cu ochiul cooperării cu sectorul privat și cu lumea academică și de cercetare în ceea ce privește consolidarea capacităților, avertizare timpurie și partajare de informații. În acest sens, având în vedere că Uniunea Europeană trebuie să-și joace și rolul prin menținerea unei abordări pozitive și proactive față de țările din Balcanii de Vest, experții regionali au subliniat necesitatea urgentă de a proceda la armonizarea cadrelor naționale de reglementare, la schimbul de experiențe. și bune practici, pregătirea personalului, crearea de baze de date interconectate care să poată accelera schimburile de informații-investigație și să încurajeze desfășurarea activităților operaționale comune.