(de Massimiliano D'Elia) Ieri din Finlanda o decizie istorică a președintelui Sauli Niinisto iar premierul Sanna Marine că pe opinia aderenţei la înnăscut ei au scris: „Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO”. Duminică, după confruntarea parlamentară, decizia va lua așteptatul proces birocratic de aderare la Alianță.
Cele mai înalte două oficii naționale au raportat că „a durat ceva timp pentru a permite Parlamentului și societății în ansamblu să ia o poziție în această problemă. A fost nevoie de timp pentru contacte internaționale cu NATO și țările sale membre, precum și cu Suedia. Am vrut să rezervăm spațiul necesar pentru discuție".
Suedia ar putea urma și Finlanda. Ministrul suedez de externe a comentat declarațiile lui Niinistö e Marin un mesaj important pe care Finlanda, cel mai apropiat partener al Suediei în materie de securitate și apărare, l-ar putea urma”.
Răspunsul Moscovei a fost imediat: „Pentru noi aceasta este o amenințare”Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Peskov, a spus, adăugând că „Moscova va lua măsurile necesare pentru a-și garanta propria securitate”. Amenințarea utilizării armelor nucleare este din ce în ce mai ridicată în emisiunile de televiziune rusești.
Secretarul general al NATO , Jens Stoltenberg el a spus că candidatura Finlandei va fi primită cu căldură, iar procesul de aderare va fi lin și rapid, chiar dacă va necesita ratificarea mai întâi de către toți membrii Alianței.
Uniunea Europeană și apărarea comună
Un context relatat de Marco Bresolin în La Stampa dezvăluie că Uniunea Europeană dorește să înființeze un centru unic de achiziție de echipamente militare, să favorizeze achizițiile comune și să evite concurența între statele membre și mai ales să evite suprapunerea.
Propunerea este cuprinsă în documentul care va fi prezentat miercuri de către Comisie – din care „La Stampa” a vizualizat un proiect – și care pleacă de la o presupunere fără echivoc: „Europa se va confrunta cu cea mai mare creștere a cheltuielilor militare de la al Doilea Război Mondial".
Documentul prezintă o analiză a decalajelor în investițiile militare, așa cum a solicitat summitul de la Versailles, și prezintă o serie de propuneri care vor fi în centrul Consiliului European din 30-31 mai.
Apropo de numere documentul relevă că în 2020 țările UE au cheltuit în jur de 200 de miliarde de euro pentru apărare, cifră care în 2021 a crescut la 220 de miliarde și urmează să crească. În acest sens, Comisia precizează că „Statele membre au anunțat până acum că vor exista creșteri semnificative ale bugetelor lor pentru apărare în următorii câțiva ani, cu încă 200 de miliarde EUR..
Dacă toată lumea ar atinge ținta stabilită de NATO de 2% din PIB, ponderea cheltuielilor militare ar crește cu 60-70 de miliarde de euro pe an. Problema este că, până în prezent, doar 11% din cheltuielile militare sunt realizate prin investiții partajate, restul de 89% urmează logica pur națională.
Comisia propune înființarea unui grup dedicat pentru coordonarea nevoilor pe termen foarte scurt, cum ar fi reaprovizionarea cu muniții. Acest grup special ar trebui să fie responsabil să acționeze ca colector de comenzi și apoi ca centru de sortare a materialului. În plus, documentul avansează ipoteza introducerii unui nou fond extrabugetar bazat pe contribuții voluntare ale statelor pentru finanțarea proiectelor comune și a introducerii de stimulente financiare precum scutirea de TVA pentru contractele comune care implică cel puțin trei țări.
Călcâiul lui Ahile al UE
Apărarea antirachetă împotriva amenințării super-armelor hipersonice rusești va fi adevărata afacere principală a viitoarelor investiții comune ale țărilor UE. Conflictul din Ucraina a scos în prim-plan și valoarea dronelor mai mici cu capacități de supraveghere și a celor cu capacități „ucigașe”. Apoi, este nevoia de a actualiza și extinde inventarul existent al principalelor tancuri de luptă și vehicule blindate. Investițiile vor fi importante pentru modernizarea și consecvența dotărilor flotelor naționale.