Trei concepte pentru a înțelege provocarea transformării digitale

(de Sandro Zilli, Manager Inovare – Manager al Observatorului de Inovare și Creștere Digitală AIDR) Orice antreprenor, manager sau profesionist, care descrie sectorul în care activează astăzi, ar spune că situația „evoluează”, dar de multe ori atât de lăudată. „schimbarea” este percepută ca ceva care îi privește pe ceilalți în primul rând. Odată cu transformarea digitală, a vorbi despre schimbări în lumea afacerilor pare aproape banal, dar aceasta este o greșeală care îi poate costa scump pe cei care nu înțeleg amploarea și viteza acesteia.

Ele par rapide și perturbatoare, forțând organizațiile din fiecare sector să se reconfigureze dacă nu vor să riscă să dispară.

Cu ceva timp în urmă, caricaturistul și scriitorul american Ashleigh Brilliant a spus despre schimbare:

„Unele schimbări sunt atât de lente încât nu le observi, altele sunt atât de rapide încât nu te observă.”

Acest citat oferă o idee bună despre realitatea în care își desfășoară activitatea organizațiile astăzi, care este din ce în ce mai schimbătoare și evazivă.

În era digitală, a fi reactiv și rapid reprezintă un aspect decisiv, deoarece schimbarea afectează toate sectoarele și împinge afacerile către noi dimensiuni. Acest fenomen extinde granițele tradiționale ale companiilor, făcându-le uneori indefinibile și creând multe probleme acelor concurenți care nu se pot adapta.

Pentru a răspunde schimbărilor impuse de transformarea digitală, companiile se confruntă cu un punct de cotitură crucial: reînnoirea modului lor de a face afaceri prin dezvoltarea unei viziuni diferite și a unui model de operare care integrează cultura, oamenii, procesele de afaceri și tehnologiile care le permit.

Chiar și o bună doză de creativitate poate fi utilă în acest scenariu complex, astfel încât să putem învăța să gândim în afara cutiei și să ghidăm organizațiile prin obstacolele schimbării, trecând dincolo de viziune, rigoarea obișnuită și disciplinele tradiționale de management.

Este logic să credem că cei care au investit în tehnologii și dezvoltarea competențelor în trecut pot fi avantajați în a răspunde schimbărilor în operațiuni și modele de afaceri. Din păcate, acest lucru nu este suficient, deoarece printre principalele abilități cerute de manageri astăzi se numără și abilitatea de a înțelege și utiliza datele, pentru a înțelege indicii sau semnale slabe care pot duce la identificarea transformărilor în curs. Pe scurt, ei vor trebui să înțeleagă comportamentul pieței, chiar și pe cele aparent inexplicabile, pentru a anticipa un viitor care deja începe să se ivească. Cu siguranță o sarcină foarte provocatoare!

Pentru a ghida companiile către succes, este deci esențial să înțelegem acest „mediu” din ce în ce mai complex, caracterizat de factori cheie care pot fi rezumați în trei concepte fundamentale: Exponențial - Perturbare - Leadership.

Să încercăm să înțelegem mai bine sensul acestor trei cuvinte și impactul lor asupra cadrului în care își desfășoară activitatea organizațiile.

Exponențială

Organizațiile actuale, de la afaceri la instituții, au modele organizaționale care se referă la structuri ierarhice, bazate pe silozuri, cu fluxuri de decizie de sus în jos. Adesea, acestea se bazează pe proprietatea asupra activelor și sunt împovărate de deficitul de talente, resurse și platforme tehnologice. Practic, o schemă organizatorică care datează din secolul trecut, o eră a economiilor de scară, stabilitate și predictibilitate. Sunt subiecte structurate pe o bază liniară și deci diametral opuse paradigmei exponențiale.

Datorită acestei configurații liniare, majoritatea companiilor ar putea să nu poată ține pasul cu schimbările rapide care au loc, deoarece nu sunt pregătite să ofere răspunsuri eficiente la nevoile în schimbare ale clienților. Pentru a rămâne competitiv în discontinuitatea piețelor globale, este deci necesară o tranziție către un model exponențial inovator, conceput pentru o lume mai deschisă și mai transparentă, bazată pe abundența de date, tehnologii, platforme și informații, care o face pe cea învechită și irelevantă. .pe baza penuriei.

În practică, provocarea pentru companii nu mai este performanța, ci relevanța, adică capacitatea continuă de a se adapta la schimbări prin regândirea modelelor de afaceri, a operațiunilor acestora și a întregii experiențe ale clienților.

În esență, am trecut de la o companie în care activul principal era capitalul, la una bazată pe date în care activul principal sunt datele. Companiile care valorează mult astăzi nu sunt atât cele care generează fluxuri de numerar, cât cele care exploatează capacitatea de a gestiona și utiliza datele pentru a sprijini decizii strategice, a descoperi perspective critice, a se diferenția și a crea condițiile ideale pentru a obține un avantaj competitiv.

Numeroase studii evidențiază faptul că organizațiile lider pe piață se schimbă din ce în ce mai rapid: durata medie de viață a Fortune Top 500 a fost redusă de la 75 la 12 ani. În următorii zece ani se estimează că 40% din toate companiile din lista Fortune 500 vor dispărea în beneficiul unor noi entități mai capabile să interpreteze epoca în care se află în afaceri. Fără îndoială că în această a patra revoluție industrială vor avea succes cei care știu să folosească tehnologii cu accelerare exponențială precum Big Data, IoT, Inteligența Artificială, Cloud etc.

Și tocmai accesul la informații care rezultă din aceste tehnologii face acum posibile noi modele de afaceri câștigătoare.

Ruptură

„Perturbarea” este acea forță externă care creează o ruptură cu trecutul și cu status quo-ul. Include toate schimbările care apar atunci când noile tehnologii modifică semnificativ regulile afacerilor, viața oamenilor și a societății în ansamblu. Vorbim despre tehnologii disruptive care influențează valoarea adăugată, propunerea de valoare a produselor sau serviciilor existente și care prezintă un mare interes în acest moment. Exemple sunt startup-urile precum Uber, Spotify, Netflix, Airbnb care în câțiva ani au devenit mari companii de succes la nivel global capabile să-și revoluționeze piețele respective. Intuiția lor a fost să exploateze tehnologiile în moduri neobișnuite, creând modele de afaceri inovatoare și implementând strategii de succes pe care companiile tradiționale nu le luaseră în considerare anterior. Schimbarea de paradigmă a Netflix în comparație cu Blockbuster este emblematică. Unele modele de afaceri, cum ar fi Sharing și economia Gig, care anterior erau considerate inaplicabile pentru că nu erau sustenabile din punct de vedere economic, au devenit acum realități perturbatoare și de succes. Acest lucru s-a întâmplat datorită acțiunii startup-urilor inovatoare care au fost capabile să interpreteze schimbările socio-culturale și să răspundă într-o manieră agilă și în timp util așteptărilor pieței. Perturbarea se poate manifesta oricand, atat in interiorul cat si in afara unei organizatii, in diferite forme si modalitati, ganditi-va doar la fenomenele Brexit, impactul COVID-19, intrarea tehnologiilor exponentiale, la actiunea competitorilor sau schimbarile in preferințele clienților.

Indiferent de evenimentul cu care compania trebuie să se confrunte, i se cere din ce în ce mai mult să se adapteze și să anticipeze.

Conducere

Schimbările despre care am vorbit duc în afara cutiei și rescriu reguli noi, pornind de la oameni, trecând prin procese și apoi ajungând la tehnologiile care le permit. Este necesar să fim conștienți de faptul că inovația nu se limitează la adoptarea de noi tehnologii, ci se bazează pe creșterea culturală semnificativă a întregului capital uman pentru a depăși obstacolele și rezistența în procesul de transformare.

Acest pas este crucial deoarece provocarea pe care o reprezintă perturbarea este crearea unui lucru în echipă între cei care au sarcina de a defini noile direcții ale afacerii și cei care trebuie să facă strategia eficientă și operațională”.

Pentru a începe cu succes procesul de transformare este necesar să avem la bord lideri care au o viziune strategică și dorința de a-și asuma riscuri, nu în ultimul rând, capabili să vadă produsul pe tot parcursul ciclului său de viață. Leadership-ul reprezintă cheia pentru a face salturi calitative în sistemul de afaceri. Doar un lider orientat spre inovație și creativitate este capabil să vadă noi oportunități de profit și succes pentru întreaga organizație în schimbare.

La ce să ne așteptăm de la viitorul apropiat?

Valul schimbării este obiectiv, concret și de neoprit, deoarece este condus de transformarea clientului, care a dezvoltat comportamente digitale în fiecare aspect al vieții de zi cu zi. Cheia succesului va fi combinarea dinamicii exponențiale, a perturbării și a conducerii cu minți noi, instrumente și abilități noi.

Transformarea digitală va permite modele mai agile și flexibile, capabile să simplifice și să accelereze procesele pentru a răspunde nevoilor pieței sau ale anumitor clienți. Toate acestea vor face posibilă crearea unor nuclee de afaceri interfuncționale, unde oamenii individuali vor fi împuterniciți să planifice, să decidă și să inoveze. În practică, nu se va mai face referire la procese rigide și ierarhice, ci la proceduri raționalizate care vor elimina blocajele și la figuri de referință abilitate să gestioneze procesul de la început până la sfârșit.

Acest nou model va fi singura modalitate de a aborda problema veche a lipsei de aliniere între așteptările pieței și răspunsurile companiei.

Prin urmare, este clar că astăzi diferența față de trecut nu este dată de tehnologie, ci de mentalitatea, abilitățile și cunoștințele digitale.

Acest lucru va reproiecta fața organizațiilor și le va schimba drastic (cum s-a întâmplat, de exemplu, cu Facebook, Netflix, Uber, Google), redând centralitatea celui mai versatil și important bun dintre toate: inteligența colectivă a oamenilor lor.

Trei concepte pentru a înțelege provocarea transformării digitale