Invazia Rusiei împotriva Ucrainei a favorizat inevitabil crearea unei noi ordini mondiale. A forțat Suedia și Finlanda să renunțe la neutralitatea lor aproape centenară pentru a se îndrepta către NATO și a accelerat procesul de aderare a Ucrainei, Moldovei și Macedoniei la Uniunea Europeană. De asemenea, a favorizat abordarea unui nou bloc economic și poate în viitor și militar, format din Rusia, China, India, Brazilia și Africa de Sud (BRICS). În acest context foarte fluid și imprevizibil, China se uită din ce în ce mai mult către Taiwan, Turcia a reluat lupta împotriva kurzilor din Irak, în timp ce Iranul și-a reluat programul de îmbogățire a uraniului, împiedicând AIEA să efectueze inspecții prin ascunderea camerelor de supraveghere de la site-urile sale nucleare.
Prin urmare, Rusia a decis pe 24 februarie că a sosit momentul să iasă și să atace nu numai Ucraina, ci întreaga lume democratică și occidentalizată pentru că erau considerate o amenințare la adresa stabilității sale interne. Dar cum te lupți cu un inamic, Occidentul, cu o economie solidă și globalizată, care cheltuiește de 1574 de ori mai mult pe armament? Savanții și analiștii s-au pus sub semnul întrebării despre acest lucru, față de PIB-ul Rusiei (2021 miliarde de euro - 67,7), puțin mai mic decât cel italian și care cheltuiește aproximativ șaptezeci de miliarde de dolari (2021 miliarde de dolari - XNUMX) pentru Apărare. Potrivit datelor de la Institutul de Cercetare Internațională pentru Pace de la Stockholm (Sipri), actualizată până în aprilie 2021, America de Nord cheltuiește 778 de miliarde de dolari, egal cu 3,7% din produsul său intern brut, dar mai ales egal cu 39% din totalul cheltuielilor militare ale tuturor națiunilor lumii (1.981 miliarde de dolari).
Doar un nebun s-ar gândi să lupte cu o forță militară convențională nepredominantă, net de recordul mondial constituit de arsenalul nuclear (6257 testat împotriva americanului 5250).
Strategia și tactica adoptate de Putin, foarte moderne și inovatoare, pot fi urmărite până la doctrina șefului său al forțelor armate, generalul Valeri Gerasimov. Plănuiește să lovească adversarul nu doar fizic, ci și psihologic în punctul său cel mai slab, unde nu mai este descurajator, cum ar fi, de exemplu, în domeniul rachetelor cu tehnologie hipersonică, folosind sisteme extrem de pervazive care să fie plasate alături de acțiunea militară. . Hai sa vorbim despre războiul hibrid realizat cu mass-media modernă care inundă web-ul cu propagandă e știri false, cu scopul de a genera haos în haos.
Atacul militar asupra Ucrainei este, prin urmare, doar o piesă dintr-o strategie și un proiect de perspectivă mai larg și mai cuprinzător, să vorbim despre Războiul cognitiv, o nouă dimensiune a confruntării în care Occidentul, cel mai probabil, nu este deloc pregătit.
Pentru a aprofunda subiectul care ne va preocupa direct în următorii ani, este foarte interesant să citim analiza făcută de generalul Pasquale Preziosa în articolul său recent publicat de Revista AirPress dal titolo: „Valoarea militară a superiorității cognitive”.
Începutul erei atomice poate fi făcut să coincidă cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, care a fost urmat după câțiva ani de epoca computerului și ulterior cea a Inteligenței Artificiale, Invatare mecanica, Calcularea cuantică iar acum cel revoluție cognitivă: în puțin sub 80 de ani, cunoștințele s-au dezvoltat exponențial.
Schimbările pe care noile cunoștințe le vor aduce în viața indivizilor și a societății în ansamblu nu sunt în prezent identificabile într-un mod precis.
Experiența dobândită în domeniul digital este încă prea limitată și istoricul relativ din care să se extragă informații este încă foarte limitat.
Cu toate acestea, noile prime paradigme care vor caracteriza viitorul sunt deja evidente.
Accelerarea schimbării este cea mai evidentă paradigmă, care este asociată cu creșterea exponențială a cunoștințelor umane datorită conectivității realizate.
Cunoașterea umană, în lumina noilor descoperiri, va fi îmbunătățită de mașini capabile să producă o nouă cunoaștere.
Mai mult, înțelegerea funcționării minții umane va permite atât creșterea potențialităților sale, cât și înțelegerea vulnerabilităților sale.
Persuasivitatea ființelor umane suferă deja o mare îmbunătățire pe măsură ce se ridică de la artă la știință (naratologie plus captologie).
Puterea informațiilor va fi îmbunătățită și mai mult cu acces la informații din interior și o rată de învățare mai rapidă.
Unele sectoare emergente sunt deja evidente:
- realitate sporită de tehnologii imersive precum Realitatea extinsă (XR), realitate virtuală (VR), realitate augmentată (AR),
-cogniția legată de inteligența artificială (AI),
- biologia care a fost capabilă să dezvolte ingineria genetică și biologia sintetică.
Aceste schimbări vor avea impact major în distribuția puterii în lume, în nivelurile de prosperitate a națiunilor, în guvernarea popoarelor, în procesele industriale, în comerț, în educație, în căutarea adevărului, în apartenența socială.
Schimbările în curs vor genera conflicte noi și din ce în ce mai complexe și nu se vor mai limita la domeniile militare cunoscute acum.
Noua suprafață de contact conflictual se va extinde și în domeniul cognitiv, odată cu ea și suprafața de vulnerabilitate a societăților va crește.
Superioritatea cognitivă va fi, așadar, noul scop al puterilor acum dominante care va condiționa toate celelalte domenii.
Conectivitatea face competiția sau conflictul permanent, modulat doar în amplitudinea și frecvența evenimentelor, cu caracteristica particulară că atacurile din era digitală au aproape aceeași viteză a luminii.
Creșterea nivelurilor tehnologice este exponențială, noile tehnologii înfloresc chiar înainte ca cele vechi să se impună complet pe piață.
Datorită accelerării tehnologice, indivizii își pierd aproximativ 40% din abilitățile lor în aproximativ trei ani (Michaels, 2020).
Gama de cunoștințe crește brusc, dar în același timp crește de aproximativ șase ori circumferința analfabetismului funcțional.
Schimbările care au loc nu sunt unidirecționale, ci multidirecționale ale căror efecte sunt doar parțial previzibile.
Noua lume este caracterizată de niveluri în creștere de supraveghere foarte pervazivă.
Conflictul informațional, dacă nu este controlat, deja astăzi reprezintă o amenințare la adresa securității Națiunii.
Această amenințare are potențialul de a modifica sau distruge cunoștințele prin intermediul uneia război de comunicare bazat pe știri false pentru a verifica metanarațiunea.
Conflictul informațional (care se bazează în principal pe persuasiune) poate fi inițiat atât de state, de grupuri de indivizi, cât și de indivizi și se bazează pe trăsăturile iraționale ale ființelor umane, mai ales în cadrul unor realități limitate (Hartley, Jobson, 2021).
Știința persuasiunii asociată cu persuasiunea interpersonală masivă este folosită pentru a dezvolta strategii care pot duce apoi la confuzie.
Este un război al metaforelor care urmărește să inducă schimbări și în viziunile politice ale cetățenilor.
În pandemia în curs de desfășurare, biosecuritatea a fost în centrul atenției campaniei infodemic (termen inventat de OMS, 2020) care a însoțit focarul de COVID-19.
Punctul nodal al noului curs se referă la inteligența artificială care „va fi cea mai importantă tehnologie dezvoltată în istoria umanității” (Kahn, 2020).
Inteligența artificială (AI) și combinația dintre AI și învățare automată (ML) vor conferi noului domeniu capacitatea tehnologică extraordinară a învățării automate.
Combinația AI / ML a dat naștere unui nou proces de restructurare a tuturor proceselor vechi existente care au condus, de-a lungul timpului, lumea la civilizație (Hartley, Jobson, 2021).
Potențialul revoluționar al noii tehnologii nu constă în invenția în sine, ci în efectele sale politice și sociale (Kello, 2017).
Utilizarea tehnologiei biologice permite îmbunătățiri în tratamentul bolilor, precum și îmbunătățiri în cazul deficiențelor.
De asemenea, permite îmbunătățirea fizică a ființei umane precum și îmbunătățirea cognitivă a creierului (nootropic, nous tropein).
Știința genomică, CRISPR avansat, biologia sintetică și computațională, analiza datelor mari, știința rețelelor, știința persuasiunii combinate cu abilitățile de logistică și comunicare trebuie să fie toate coordonate în scopuri de securitate și apărare națională (Desai, 2020).
Noile tehnologii cuantice (încă nu operaționale și nu intuitive) vor ajuta la dezvoltarea a cel puțin „trei tehnologii revoluționare: hiperconductivitate, propulsie termică nucleară și imprimare 3D” (Hartley, Jobson, 2021).
Calculul cuantic va avea un impact mare în securitatea digitală.
Procesele actuale de securitate cibernetică vor fi deconstruite prin decriptare cuantică.
Perioada de timp pentru realizarea noilor tehnologii va fi scurt, dar nu pentru toate țările.
Mașinile, procesele și mediul de operare vor fi conectate și guvernate predominant de capacitatea AI / ML.
Noile capacități de apărare antirachetă în curs de dezvoltare, pentru a contracara amenințarea hipersonică, vor trebui să utilizeze pe scară largă AI / ML pentru recunoaștere (ISR), să urmărească și să doboare rachete și focoase nucleare lansate împotriva țintelor desemnate; timpii de reacție actuali ai ciclului ODOA (Observe-Orient-Decide-Act) (30 'CIRCA) sunt considerați insuficienti pentru contrastul amenințărilor hipersonice care se pot concretiza în doar câteva minute de la lansare.
Cunoașterea ființelor umane crește exponențial și odată cu aceasta crește și nivelurile tehnologice ale societății.
Impactul noilor tehnologii și cunoștințe asupra funcționării statelor naționale face ca vechile procese de securitate să fie ineficiente.
Puterea informației este în creștere.
La dominanța în sectorul militar nu va mai fi garantat prin simpla posesie de aptitudini cinetice, doctrină, logistică și pregătire.
Natura puterii și a războiului se schimbă rapid și include deja meme, orbite, biți (qbits), metanarațiuni, atomi.
O superioritate cognitivă stă astăzi la baza existenței unei superiorități informaționale și deci a unei superiorități decizionale.
Schimbările de paradigmă în tehnologie și informație vor genera noi oportunități de creștere și, în consecință, de bogăție.
Schimbarea accelerată generează deja în primul rând instabilitate în cadrul geopolitic global.
Conflictele competitive sunt în curs de desfășurare cu operațiuni cinetice, economice, diplomatice și informaționale.
Complexitatea în care suntem cufundați favorizează cunoașterea transdisciplinară.
Este necesar să se investească în niveluri înalte de educație și de învățare pe tot parcursul vieții a indivizilor în cooperare cu centrele publice și private de cunoaștere pentru a avea o capacitate superioară de învățare.
Puterea în era digitală poate fi identificată cu posesia de cunoștințe superioare, cauza și efectul schimbărilor accelerate care au loc.