de Massimiliano D'Elia
Consecințele umanitare ale conflictului de un deceniu din Yemen, exacerbate de situația din Marea Roșie, sunt de proporții de neimaginat, milioane de oameni fiind afectați de foame, lipsă de îngrijiri medicale și strămutări forțate. Criza din Marea Roșie din ultimele zile va aduce probabil o lumină asupra unei țări care se confruntă de ani de zile cu o situație internă dramatică.
Criza din Marea Roșie a căpătat, așadar, o amploare geopolitică și umanitară globală, cu impacturi care se extind cu mult dincolo de granițele Yemenului, implicând activ diverși actori regionali și internaționali, stârnind astfel serioase preocupări pentru securitatea și stabilitatea în regiune. repercusiuni evidente asupra unei porțiuni de mare considerată vitală pentru comerțul mondial.
Criza din Marea Roșie a generat, de fapt, tensiuni între diferite facțiuni, ducând la o militarizare din ce în ce mai accentuată a zonei, mai ales în urma războiului dintre Israel și Hamas, când gruparea rebelă pro-iraniană a Houthis, ca răspuns către Israel, și-a intensificat atacurile folosind drone de atac și roiuri de bărci mici împotriva transportului comercial în tranzit pe Marea Roșie, forțat să traverseze pâlnia forțată constituită de canal. Bab al-Mandab.
Canalul Bab al-Mandab
Bab al-Mandab joacă un rol crucial ca rută comercială, considerată vitală, în special pentru transportul maritim de petrol și gaze naturale. Transporturile totale de petrol prin Bab al-Mandab, împreună cu Canalul Suez de la capătul nordic al Mării Roșii și conducta SUMED - care traversează Egiptul pe uscat de la Marea Roșie la Marea Mediterană - reprezintă aproximativ 12% din volumul total de petrol comercializat pe mare în prima jumătate a anului 2023. În același timp, transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) din această regiune reprezintă aproximativ 8% din comerțul global cu GNL, conform statisticilor recente publicate de guvernul SUA.
Acest canal a devenit, de-a lungul timpului, un punct focal al rutelor maritime globale, subliniind importanța sa strategică în economia energetică globală. Prezența grupărilor rebele, inclusiv a Houthiilor, a contribuit la crearea unui mediu instabil în această regiune cheie, atrăgând atenția actorilor internaționali care au interese strategice legate de controlul căilor de navigație și securitatea transporturilor de energie. Situația din Bab al-Mandab se încadrează astfel într-un context mai larg de complexitate geopolitică și provocări legate de transportul resurselor energetice și nu doar la scară planetară.
Marea Roșie militarizată
Marea Roșie este, așadar, o rută cheie pentru transportul de petrol și mărfuri, iar amenințarea cu atacuri asupra navelor comerciale din ultimele zile a stârnit îngrijorări în cadrul organizațiilor internaționale de rang înalt precum ONU și UE. Atacurile împotriva petrolierelor și navelor de marfă din Marea Roșie au declanșat tensiuni crescute în peisajul energetic global, cu impact direct asupra piețelor petroliere și asupra strategiilor de securitate energetică ale mai multor națiuni.
Comunitatea internațională, inclusiv organisme precum Națiunile Unite, au încercat să medieze și să găsească o soluție pașnică la criză, dar provocările persistă. Statele Unite au promovat operațiunea militară Gardianul Prosperității încercând să implice mai multe țări occidentale, inclusiv Italia. Țara noastră a decis să trimită în zonă fregata multi-misiune „Virginio Fasan”, în contextul acoperirii legale a misiunii Atalanta.
Instabilitatea Yemenului vine de departe
Instabilitatea din Yemen are rădăcini adânci, cu o istorie complexă. Diviziunea de decenii dintre nordul Yemenului, condusă cu autoritate de Ali Abdullah Saleh, Și Republica Populară Democrată Yemen în sud a generat mereu tensiuni continue. Reunificarea din 1990 a dus la apariția grupului rebel Houthi, cunoscut sub numele deAnsar Allah,” (partizanii lui Dumnezeu), care reprezintă minoritatea șiită a țării, care cuprinde 40% din populație.
Originari din Saada, în nord-vest, houthii sunt afiliați cu Zaydi, o ramură șiită apropiată de sunnism. Trecând de la activități religioase la angajamente politice împotriva guvernului lui Saleh, grupul a suferit transformări, schimbându-și numele în 2004 în cinstea lui. Hussein al-Houti. Uciderea acestuia din urmă a declanșat un conflict prelungit cu guvernul central, provocând numeroase victime și persoane strămutate.
În 2012, în timpul revoluțiilor arabe, Saleh a fost depus și înlocuit cu Abdu Rabdu Mansour Hadi cu sprijinul ţărilor din Golf şi Occidentului. În timpul tranziției, Houthii și-au consolidat puterea militară, atragând ostilitatea grupurilor sunite, inclusiv al-Qaeda. În pofida unui Acord de Pace din 2014 sub egida ONU, tensiunile recente, evidențiate de asaltarea palatului prezidențial, evidențiază persistența tensiunilor.
Yemenul, deși este dezavantajat din punct de vedere economic, are o importanță strategică în lupta împotriva terorismului internațional. Implicarea unui atacator de la Paris antrenat în Yemen evidențiază necesitatea de a aborda situația cu mare atenție pentru a preveni ca țara să cadă în mâinile grupărilor teroriste cu ambiții perturbatoare față de societățile occidentale.
Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!